Adrian Gorun, validat recent în funcţia de rector al Universităţii “Constantin Brâncuşi”(UCB) din Târgu-Jiu a realizat o recenzie dură la una dintre cărţile publicate în 2010 de profesorul universitar doctor Dorel Dumitru Chiriţescu. Supărat că între referenţii ştiinţifici trecuţi în volum figurează şi numele său, Gorun îl somează public acum pe autorul cărţii intitulate “A treia Romă” să îi şteargă numele de acolo. Motivul este că lucrarea amintită ar fi prost concepută, cuprinzând chiar pasaje care ar fi fost copiate de pe internet. Mai mult, mai există două cărţi, cu un titlu similar, ambele publicate în capitală. Gorun susţine că este “jenant şi înjositor” să aibă numele trecut în cuprinsul cărţii, motiv pentru care îşi însoţeşte solicitarea şi cu o ameninţare cu instanţa, la adresa lui Chiriţescu. Autorul lucrării susţine însă că, deşi nu poate face asta pentru cartea deja scoasă de sub tipar în urmă cu doi ani de zile, el l-a exclus începând de astăzi, pe Gorun, din cartea sa.
Finalul campaniei electorale de la UCB şi alegerea rectorului în persoana profesorului universitar doctor Adrian Gorun nu a liniştit încă apele în instituţia de învăţământ superior. Gorun demonstrează că vrea să clarifice toate neînţelegerile cu Chiriţescu, şi fără să fie acuzat că îşi loveşte contracandidatul sub centură, face după alegeri o recenzie chiar la cartea în care el figurează drept referent ştiinţific. O face însă în maniera caracteristică desfiinţând lucrarea lui Dorel Chiriţescu, şi cerându-i acestuia să îl scoată, de urgenţă, din cartea publicată de editura UCB, cu doi ani în urmă.
Roma cade a treia oară
“Rar mi-a fost dat să citesc o «carte» atât de proastă precum cea publicată de un anume Chiriţescu Dumitru Dorel la Editura «Academica Brâncuşi» în 2010. Mizeria pe care doar mintea autorului o ridică la rang de carte mi-a produs sentimente dintre cele mai contradictorii: de la dispreţ la uimire, de la o uşoară jenă la ruşine conică, de la deznădejde privind viitorul profesiei de dascăl, la revolta în faţa mutilării iremediabile a limbii române”, îşi începe recenzia făcută cărţii lui Chiriţescu, Adrian Gorun, intitulată: “Domnul Chiriţescu Dorel Dumitru «revoluţionează ştiinţa»”. Gorun nu se opreşte însă aici. “Mizeria are un titlu: «A treia Romă», Chiriţescu luptându-se din toate puterile lui altoite, pe neputinţa-i genetică, să ne demonstreze că ştiinţa de carte este un lux. Că afirmaţia lui Nicolae Manolescu privitoare la îngemănarea dintre suflet şi cărţi rămâne în sfere intangibile pentru «intelectualul de marcă» Chiriţescu Dumitru Dorel. Că el – Chiriţescu Dumitru Dorel n-a citit în viaţa lui nici măcar cât reţine un papagal inhibat în prezenţa pisicii oloage”, completează rectorul UCB.
Copy-paste sau analiză despre criza economică?!
Gorun îl acuză, de asemenea, pe Chiriţescu că acea carte în care rectorul figurează drept referent ştiinţific ar fi avut unele tabele, în conţinut, pe care autorul-profesor universitar le-ar fi preluat de pe internet. “Dacă nu l-aş fi văzut «lucrând» (n.r. pe Dorel Chiriţescu) cu sârguinţă la 
copierea unor tabele de pe paginile de internet luni în şir, citindu-i aberaţiile aş fi fost tentat să cred că autorul şi-a croit «opera» sub imboldurile beţiei. Adică, şi-a compus şi debitat mizeria, beat. Aceasta ar fi fost o scuză şi l-aş fi exonerat pe vecie de prostie. Dar autorul este profesor universitar, titlu care, cel puţin teoretic, încununează cariera unui universitar”, completează Gorun, atrăgând atenţia cititorilor că această publicaţie ar prezenta un pericol pentru persoanele neavizate şi în special pentru studenţi. Motivul pentru care Gorun trage, în această manieră, un semnal de alarmă este că: “profesor universitar, insul induce convingerea că ceea ce debitează are valoarea de ştiinţă. Adică, datul cu părerea de către Chiriţescu –«profesor universitar» – pentru studenţii lui reprezintă literă de lege, etalon de referinţă în domeniu, adevăruri indubitabile. Nu reprezintă un pericol pentru studenţii, dornici să înveţe, o stare de lucruri în care, Chiriţescu Dumitru Dorel, legitimat ca profesor universitar (deci, un model epistemic pentru ei) le transmite sub autoritatea funcţiei didactice aberaţii pe care le numeşte cunoaştere?”.
Gorun critică inclusiv mulţumirile
Rectorul UCB, în recenzia cărţii lui Chiriţescu, desfiinţează inclusiv faptul că autorul i-a transmis în cuprinsul cărţii mulţumiri pentru ajutorul acordat. “În fine, o altă constatare care mi-a amplificat dispreţul pentru siluirea, deopotrivă, a profesiei de dascăl şi a limbii române, vizează tupeul pe care-l afişează acest personaj, permiţându-şi să-mi folosească numele în ceea ce intitulează «Mulţumiri»: «Mulţumesc pentru sprijin şi provocare profesorului Adrian Gorun»”, spune, sarcastic, Gorun care vede drept “jenant şi înjositor” dar şi sub demnitatea sa de a se situa cu numele, alături de Chiriţescu, în cartea în cauză. Gorun susţine că autorul i-ar fi cerut consimţământul cu viclenie pentru a-i insera numele printre referenţii cărţii. Rectorul menţionează, de asemenea, că recent a aflat acest lucru, motiv pentru care a şi percutat în acest mod. “Aflând abia zilele acestea despre gestul incalificabil al insului – ce-i drept mizeria numită „carte” a apărut încă din 2010, însă nu mi-a stârnit niciun interes să-i lecturez inepţiile – am hotărât să aduc la cunoştinţa cititorilor până la ce nivel poate coborî un «universitar». Şi nu unul care trudeşte spre a investiga, prelucra informaţii, formula ipoteze valide şi oferi răspunsuri plauzibile în domeniul său de referinţă. Dimpotrivă, «universitarul» Chiriţescu Dumitru Dorel, cu pretenţii şi intenţii, care niciodată n-a înţeles nici ce este cu valoarea, nici de ce nu poate face 
casă bună oricine cu ştiinţa de carte. Şi nu este grav că el se pretinde a fi o personalitate marcantă în ale ştiinţei, ci grav este că insul crede că dogmatismul ce i-a îngheţat mintea revoluţionează gândirea umană”, precizează Gorun, în continuare recenziei pentru cartea subalternului său.
“A treia Romă”, încă de două ori
Tot Gorun îl anunţă, în această manieră pe Chiriţescu, că nu a fost inspirat nici măcar să schimbe titlul cărţii, punând unul care se mai regăseşte pe două lucrări publicate însă în capitală. “Nu ştiu dacă Chiriţescu Dumitru Dorel a reuşit să afle, între timp, că există cel puţin două lucrări cu titlu identic sau similar: V. Em. Gâlan, A treia Romă (Editura pentru literatură, Bucureşti, 1968) şi Aldo Ferrari, A treia Romă. Renaşterea naţionalismului rus (Editura Anastasia, Bucureşti, 1999, versiunea în limba româna). Prin urmare, «inspiraţia» şi «originalitatea» maestrului Chiriţescu Dumitru Dorel sunt «calităţi» pe care le pune, ca de obicei, între paranteze. Căci gnosticul este un univers impenetrabil pentru insul îndeletnicit cu destule altele ca să mai aibă timp şi 
pentru a citi”, îşi susţine teoria Gorun.
Carte fără trimiteri
Rectorul, catalogând deja de câteva ori cartea ca fiind o “mizerie”, susţine că “A treia Romă” nu ar conţine niciun fel de trimiteri, lucru nelipsit în lucrări de analiză a crizei economice. “În cele 384 de pagini nu se regăseşte măcar o trimitere, «cartea» lui Chiriţescu Dumitru Dorel fiind lipsită de aparat critic. Nici măcar atunci când sunt preluate idei, teze, opinii ale unor autori consacraţi, acest «autor» nu recurge la aparatul critic, încercând să sugereze că el este stăpânul absolut al adevărurilor rostite de altfel şi legitimate de prestigioşi teoreticieni ai modernităţii şi modernităţii târzii. Aşa cum îi e stilul, Chiriţescu Dumitru Dorel îşi arogă merite ale muncii altora, considerând cu bădărănie că lui i se cuvine orice, chiar şi paternitatea fundamentelor gândirii politice antice sau moderne. Stilul încâlcit şi ilogic, abundenţa în erori grosolane, dezmăţul eclectic, infatuarea şi «datul cu presupusul», neglijenţa şi superficialitatea sunt doar câteva dintre aspectele ce se degajă pe întregul parcurs al «operei»”, analizează Gorun.
Analiză pe text
Dovedind că a citit cartea din scoarţă în scoarţă, Adrian Gorun subliniază în recenzie şi erorile pe care susţine că autorul le-ar fi făcut de la introducere până la finalul cărţii. “În Introducere, ies în evidenţă flagrante contradicţii în termeni (exemplu: „revoluţie conservatoare”) sau formulări hilare („…bântuite de stafia totalitarismului” – p. 3). Erorile (condamnabile pentru un profesor universitar cu doctorat în economie) sunt sesizabile şi pentru elevii de gimnaziu: unificarea Germaniei, de altfel, corect spus reunificarea nu a avut loc în 1989, cum scrie Chiriţescu Dumitru Dorel, ci în 1990! Mai mult, prăbuşirea regimurilor comuniste nu s-a produs într-un mod paşnic pretutindeni în Europa Centrală şi de Est (p. 3), cazul României fiind cunoscut pe toate meridianele lumii”, sesizează Gorun. “Apoi, pentru anul 1989, este inadecvată titulatura Rusia; pentru acest spaţiu geopolitic statul se numea Uniunea Sovietică sau URSS. Cum greşit este utilizarea termenului America de către «eruditul» Chiriţescu Dumitru Dorel (este bine să afle şi el că America este un continent şi nu un stat sau o naţiune!)”, completează rectorul, alături de un şir îndelung de alte erori. În final, Gorun explică şi de ce a apelat la o recenzie de carte astfel: “N-am vrut să scriu aceste rânduri înainte de votul din 13 februarie, Chiriţescu Dorel Dumitru fiind candidat la funcţia de rector. Ar fi fost un prilej să spună că a fost surclasat în alegeri din pricina recenziei mele. Îl somez, însă, să-mi şteargă urgent numele din garnitura referenţilor ştiinţifici. Altfel, ne vedem în instanţă. Dacă A. Cioroianu acceptă să-i fie târât numele prin labirintul demagogic al lui Chiriţescu Dorel Dumitru, eu nu!”, a conchis, în final, rectorul UCB.
Chiriţescu: “Regret că i-am propus lui Gorun să fie referent ştiinţific”
Dorel Chiriţescu s-a arătat uimit şi apoi uşor amuzat de supărarea lui Adrian Gorun, asta, după doi ani de la publicarea cărţii sale. A acceptat să facă declaraţii pe această temă menţionând că nu comentează mai mult, deşi i s-a transmis că rectorul UCB a folosit cuvinte dure la adresa sa, în recenzia cărţii “A treia Romă”. “Cartea «A treia Romă» este una despre criza economico-financiară, pe care am scris-o în perioada 2008-2010. Ea a fost tipărită cu doi ani în urmă şi are o prefaţă realizată de Adrian Cioroianu, fostul ministru de Externe al României. De asemenea, printre referenţii ştiinţifici ai cărţii se numără profesorul Silviu Cerna, fost membru în Consiliul de Administraţie al BNR şi titular al cursului de monedă de la Universitatea de Vest din Timişoara, şi prof. C-tin Popescu de la ASE Bucureşti, un om cu lucrări prestigioase în domeniul economiei şi a crizelor economice”, explică Dorel Chiriţescu. “La vremea respectivă l-am rugat pe Adrian Gorun să citească această carte, manuscrisul cărţii respective stând în biroul lui toată vara anul 2009. Cred că l-a citit şi l-a plăcut deoarece la vremea aceea a acceptat onoarea de a face parte din colectivul de referenţi ştiinţifici ai cărţii respective. Repet, am considerat şi consider în continuare că a fost o onoare pentru el să facă parte dintr-un asemenea colectiv având în vedere anvergura celorlalţi trei. Dar dacă astăzi doreşte să iasă din această echipă eu îl consider, din acest moment, exclus din ea. Mă bucură poziţia lui, şi regret faptul că i-am propus o asemenea poziţie”, a completat Chiriţescu. Transmiţându-i-se, din nou, că Adrian Gorun consideră că lucrarea sa “este o mizerie” Chiriţescu a refuzat să comenteze spunând doar următoarele: “dacă Adrian Gorun face asemenea declaraţii în legătură cu cartea respectivă, ori la vremea respectivă nu a citit-o, ceea ce este foarte grav, ori a citit-o şi nu a priceput nimic ceea ce este şi mai grav”. Adrian Gorun a câştigat duminică al treilea mandat de rector al Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, cu aproape 80% dintre voturi, Dorel Chiriţescu, contracandidatul său având un scor puţin peste 20%. Deşi Chiriţescu a anunţat că va contesta alegerea lui Gorun nu a făcut-o până în prezent, Gorun fiind validat de Senatul UCB în funcţie.
Anamaria Stoica
Pentru a vedea recenzia lui Adrian Gorun la cartea „A treia Romă” de Dorel Chiriţescu daţi click pe poze
