Anul 2017 este dedicat sărbătoririi, în România, a pictorilor și zugravilor bisericești, creatori de artă, care, până acum, au fost trecuți cu vederea sau uitați. Efortul lor a fost imens pentru imagistica religioasă, pentru educarea generațiilor de ortodocși și pentru întărirea unității poporului român în jurul bisericii. O sărbătoare a lor, la nivel național, se cuvenea. În Gorj, în acest an, manifestările de sărbătorire a pictorilor și zugravilor bisericești s-au organizat în mod deosebit, pentru doi artiști de primă valoare, Iosif Keber din Târgu-Jiu și Gheorghe Bărbulescu din Tismana, fiecare dintre ei fiind realizator de pictură, în câte peste șaptezeci de biserici, ceea ce le încununează viața dăruită artei și le oferă un prestigiu binemeritat. Sărbătoarea lui Iosif Keber, ca pictor bisericesc, a fost amplă, deoarece a fost sărbătorit și cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la nașterea sa (30 iulie 1897). Primăria municipiului Târgu-Jiu i-a dedicat o „stea” pe „Aleea nemuritorilor”, fiind integrat astfel între marile personalități pe care Gorjul le-a dat țării. A fost un mare reformator al picturii bizantine din estul Europei, cum a fost apreciat, de celebrul părinte al artei moderne, Constantin Brâncuși, care l-a comparat cu Puvis de Chavannes, reformatorul picturii religioase din vestul Europei. Brâncuși a făcut o asemenea apreciere, în 1937, când a vizitat „Biserica Eroilor” din Târgu-Jiu, a participat la inaugurarea ei și a privit pictura executată de Iosif Keber. Desigur, Keber a fost recunoscut, în primul rând, ca un celebru iconar, prin icoanele păstrate în tâmplele bisericilor pictate în țară și în străinătate, inclusiv la Biserica română din Ierusalim, cât și prin o suită de icoane pentru casele credincioșilor. Cu prilejul sărbătoririi din acest an, Primăria s-a angajat să tipărească o carte omagială intitulată „Icoanele lui Iosif Keber”, după un manuscris ilustrat. Elev al lui Costin Petrescu de la Școala Națională de Arte Frumoase din București, Iosif Keber a cunoscut tainele picturii în frescă și a pictat în această manieră bisericile „Spirea Veche”, „Sfântul Ioan”, „Popa Chițu” și „Sf. Elefterie” din București, Biserica „Sf. Nicolae”, „Biserica Eroilor” și Catedrala din Târgu-Jiu „Biserica din Afumați – Ilfov”, „Biserica Radu Negru” din Brăila, Biserica din Vâlcele – Constanța, „Biserica Maica Precista” din Ploiești, Catedrala „Sf. Dumitru” din Craiova, catedralele din Sibiu și Rădăuți, bisericile din Șotânga și Răcari, Schitul Darvary ș.a. Desigur, a realizat pictura icoanelor din aceste monumente cultice, precum și icoanele din celelalte biserici din țară, pictate în ulei, în cei șaptezeci de ani de creație. Insistăm prin a spune că Iosif Keber este creatorul chipurilor de neuitat ale sfinților din bisericile pe care le-a pictat în icoane și tablouri murale. Am amintit și cu alte prilejuri, celebrele icoane ale catapetesmei din Biserica „Popa Chițu” din București, cele 62 de icoane ale Bisericii din Sulta – Agăș, județul Bacău, cele 20 de icoane ale tâmplei Bisericii din Kadikioi, județul Constanța, icoanele Bisericii „Sf. Gheorghe Buzdugan” din Bacău, icoanele pentru tâmpla Bisericii Române din Berlin, cele 43 de icoane ale catapetesmei Bisericii Române din Ierusalim ș.a. Iosif Keber este și autorul ilustrațiilor și desenelor din „Evanghelia” tipărită de Patria Română, din 1964. Muzeul de Artă din Târgu-Jiu și Muzeul memorial „Iosif Keber” din Târgu-Jiu dețin mai multe icoane pictate de ilustrul fiu al Jiului de Sus. Cel puțin două dintre acestea, „Patocratorul” („Dreptul Judecător”) și „Maica Domnului” („Maica Precistă”), realizate în 1931, pentru Expoziția Națională, sunt lucrări de referință, de o expresivitate profundă și de o frumusețe deosebită. Liniile desenelor, culorile de rară vivacitate, purtătoare de intensă evlavie, caracterizează noblețea artei keberiene, a unui stil iconografic încă neîntrecut până astăzi. Toate bisericile pictate de Keber sunt de referință. Iosif Keber este, totodată, un mare pictor laic, cum demonstrează cele 500 de tablouri păstrate la Târgu-Jiu, în muzeu, cât și un desenator modern, dovadă fiind cele peste 1000 de desene ce se găsesc în colecțiile cunoscute. Manifestările culturale dedicate pictorului Iosif Keber în acest an s-au desfășurat la Târgu-Jiu și la Craiova. La Târgu-Jiu Muzeul județean a organizat o expoziție de artă, păstrată în timpul verii la sediul Secției de istorie, cu numeroase opere ale lui Iosif Keber, și a reorganizat o expoziție permanentă în „Sala Keber” din secția Muzeului de Artă. Biblioteca Județeană Gorj a participat la un complex de manifestări „120 de ani de la nașterea lui Iosif Keber”, organizat la Craiova, împreună cu Facultatea de Teologie de pe lângă Universitatea din Craiova, cuprinzând o expoziție a proiectelor de pictură bisericească ale lui Iosif Keber, vernisată pentru studenții specializării de artă sacră, un simpozion „Iosif Keber” cu participanți de la Universitatea „Constantin Brâncuși” și Biblioteca de carte de artă a Bibliotecii Județene Gorj din Târgu-Jiu, precum și o slujbă religioasă și de pomenire dedicată pictorului târgujian la Catedrala “Sf. Dumitru” din Craiova. Sărbătorirea pictorului Iosif Keber a trezit interesul participanților pentru cunoașterea aprofundată a vieții și operei plastice a ilustrului fiu al Gorjului, al Olteniei și al României, care nu uită înaintații artei naționale.
Dr. Ion MOCIOI
