Elaborarea proiectului şi constituirea colecţiilor pentru un “Muzeu al Comunismului”, iniţierea procedurilor de înscriere a Ansamblului monumental “Calea Eroilor” de la Târgu Jiu pe lista patrimoniului mondial UNESCO, precum şi promovarea ceramicii de Horezu se numără printre direcţiile de acţiune ale Guvernului în domeniul culturii, potrivit programului politic pentru care Executivul urmează să îşi angajeze răspunderea săptămâna viitoare în faţa Parlamentului.
“Misiunea principală a politicilor culturale rezidă, pe de o parte, în sporirea capacităţii de inventariere, conservare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural naţional şi local, iar pe de altă parte, în susţinerea celor mai semnificative forme de creativitate artistică, precum şi a industriilor culturale cele mai competitive. Metoda prin care se urmăreşte realizarea acestei misiuni este reprezentată de sprijinirea colectivităţilor locale în creşterea capacităţii instituţionale, bugetare şi tehnice de încurajare, gestiune, protecţie şi promovare a expresiilor culturale locale şi a creativităţii individuale”, se arată în programul politic al Executivului. De asemenea, se face referire în document şi la facilitarea formelor de acces atât la fondurile publice, cât şi la programele europene dedicate patrimoniului cultural, industriilor culturale sau dezvoltării regionale şi turismului.
“Cultura naţională este expresia cea mai cuprinzătoare a identităţii naţionale, înţeleasă în profunzimea şi diversitatea ei istorică, iar patrimoniul cultural reprezintă cea mai importantă zestre pe care naţiunea o poate aduce în spaţiul comun european. În această etapă, prezervarea patrimoniului construit este principala urgenţă a politicilor culturale. Protejarea şi cunoaşterea patrimoniului cultural naţional, de o diversitate unică în Europa, trebuie să devină o prioritate pentru întreaga societate românească, prin introducerea acestei teme în educaţia formală şi informală”, mai scrie în program.
Patrimoniul cultural, promovat intens
Cât priveşte obiectivele fundamentale în domeniul Culturii ale Guvernului, printre acestea se numără: elaborarea, supunerea spre dezbatere publică şi promovarea legislativă a Codului patrimoniului cultural, în vederea realizării unei protecţii efective şi eficiente a patrimoniului cultural şi a introducerii sale în circuitul naţional şi internaţional; instituirea Sistemului naţional de educaţie şi formare în domeniul patrimoniului construit, cu integrarea mecanismului de atestare a specialiştilor şi experţilor în domeniu; finalizarea inventarierii şi clasării patrimoniului naţional construit şi mobil şi întărirea dispozitivului legal şi a mijloacelor administrative de salvare, protejare şi punere în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, precum şi a siturilor şi ansamblurilor urbane şi a monumentelor de for public.
Fondul Patrimoniului Naţional, constituit
Un alt obiectiv fundamental îl reprezintă constituirea Fondului Patrimoniului Naţional, instituţie publică ce urmează să preia în administrare, să restaureze, să conserve şi să pună în valoare monumentele istorice şi de arhitectură cu un statut incert al proprietăţii sau aflate în proprietate privată ori în administrarea autorităţilor locale şi care se află în stare de abandon şi degradare.
Pregătirea documentului de fundamentare în vederea demarării negocierilor cu Comisia Europeană pentru Programul Operaţional Sectorial Cultură-Patrimoniu-Educaţie, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Ministerul Fondurilor Europene, reinstituirea programului “Patrimoniul în pericol”, destinat muzeelor etnografice în aer liber, pe bază de cofinanţare cu contribuţie privată, mecenat şi sponsorizări sunt câteva dintre direcţiile de acţiune ale Guvernului.
Inventarierea elementelor de patrimoniu
Executivul mai urmăreşte, de asemenea, iniţierea procedurilor de înscriere a Ansamblului monumental “Calea Eroilor” de la Târgu Jiu pe Lista patrimoniului mondial UNESCO, demararea unui proiect complex de rezolvare a situaţiei ansamblului Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, sit aflat pe Lista patrimoniului mondial din 1999, datorită valorii sale excepţionale din punct de vedere istoric şi cultural, promovarea ceramicii de Horezu, ca element de patrimoniu imaterial naţional, dată fiind înscrierea acesteia pe Lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial.
Încurajarea şi sprijinirea cercetărilor în domeniul patrimoniului imaterial din România, prin inventarierea elementelor de patrimoniu şi finalizarea celui de-al II-lea volum din Patrimoniul cultural imaterial din România, elaborarea proiectului şi constituirea colecţiilor pentru un “Muzeu al Comunismului”, ce va ilustra viaţa cotidiană sub socialismul de stat, cultura materială, represiunea şi formele de rezistenţă sunt alte direcţii de acţiune aflate în atenţia Guvernului.
Centru naţional de restaurare care să grupeze profesionişti ai restaurării şi ai meşteşugurilor de artă
În domeniul culturii, Guvernul mai are în vedere: proiectarea unei săli de concerte la standarde internaţionale în Bucureşti, ce urmează să devină centrul de referinţă pentru festivalurile “Enescu”, susţinerea sistematică şi continuă a participării româneşti la evenimente culturale de talie internaţională; dezvoltarea parteneriatului public-privat în domeniul industriilor artistice; întregirea misiunii Institutului Naţional al Patrimoniului cu o dimensiune de formare continuă şi de atestare a profesioniştilor patrimoniului naţional; constituirea, pe lângă Institutul Naţional al Patrimoniului, a unui centru naţional de restaurare care să grupeze profesionişti ai restaurării şi ai meşteşugurilor de artă şi care să fixeze standardele naţionale pentru intervenţiile asupra monumentelor şi obiectelor de patrimoniu mobil.
Prezervarea şi dezvoltarea meseriilor artistice în cadrul unui program realizat în comun cu Ministerul Educaţiei Naţionale, lansarea proiectului Repertoriului Naţional al Monumentelor Istorice, în cooperare cu Academia Română, clarificarea legislativă şi sporirea rigorii reglementărilor în materia proprietăţii literare şi artistice, elaborarea şi implementarea, în parteneriat cu Primăria Generală a Municipiului Bucureşti şi cu Primăria Sectorului 3, a proiectului integrat “Centrul istoric al Capitalei”, pentru constituirea unei arii culturale protejate sunt şi ele direcţii de acţiune ce vor fi urmărite de Guvern.
În atenţia Guvernului vor mai fi şi aspecte precum susţinerea industriei cinematografice româneşti pentru a-şi întări competitivitatea pe plan internaţional, sprijinirea bisericilor pentru introducerea sistemelor de securitate în lăcaşurile de cult ce adăpostesc obiecte mobile de patrimoniu.
Andrada Bărăitaru
