Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” a fost, joi, gazda vernisajului unei expoziţii etnografice intitulată „Repere etnografice mehedinţene. Costumul popular”, organizată cu sprijinul colegilor Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin.
Zece costume populare de sărbătoare din zona Mehedinţiului, cu o valoare şi o autenticitate nemăsurată, pot fi admirate până pe 4 mai în cadrul unei expoziţii vernisate joi, 13 aprilie, la Muzeul Judeţean Gorj din Târgu-Jiu. Parteneriatul între cele două instituţii de cultură din Gorj şi Mehedinţi a început de mai mult timp, proiecte comune urmând a fi derulate şi pe viitor.
“Avem o relaţie specială cu muzeele de etnografie, cu componentă etnografică din Oltenia şi aş zice că o relaţie extrem de strânsă cu componenta etnografică a Muzeului Judeţean Gorj. Ca în fiecare an, încheiem contracte de parteneriat şi întâlnirea de astăzi este una din aceste acţiuni. Este o expoziţie cu 10 costume tradiţionale care acoperă întreaga zonă etnografică Mehedinţi. Am venit cu aceste costume asemănătoare cu ceea ce deţine Muzeul Judeţean Gorj în patrimoniul său, ştiind că ne stabilim şi noi şi Gorjul în categoria costumului cu vâlnic, caracteristic zonei istorice Oltenia. Ne-am propus această întâlnire acum, înainte de Paşti, pentru a le transmite gânduri bune în forma pe care o ştim noi cel mai bine; exprimarea muzeografică este expoziţia, una dintre activităţile de bază ale unui muzeograf. Până pe 4 mai expoziţia poate fi vizitată. Ne sprijinim foarte mult în activităţile cu caracter ştiinţific, în comunicările, în seminarii, colocvii. Dincolo de colegialitatea pe care o avem, noi muzeografii-etnografi, cred că suntem un pic altfel decât cealaltă categorie de muzeografi. Eu aşa simt. Probabil că prin ceea ce facem noi la serviciu, ne apropiem mai mult de tradiţie şi încercăm să fim şi foarte buni prieteni, în afară de a fi colegi, şi chiar ne reuşeşte cu Muzeul Judeţean Gorj. La Craiova, există un om de excepţie, domnul Cornel Bălosu, până nu de mult şeful secţiei de Etnografie de la Muzeul Olteniei căruia noi, toţi muzeografii-etnografi din Oltenia, îi datorăm ceva extraordinar. A ştiut să ne adune, să ne îndrume, să ne împrietenească şi să ne înveţe să ne susţinem şi să ne respectăm reciproc. Câtă vreme îndeplinim lucrurile acestea, nu pot ieşi decât lucruri foarte bune”, a declarat Florentina Pleniceanu, şefa secţiei de Etnografie şi Artă Populară din cadrul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier.
Şi reprezentanţii Muzeului Judeţean Gorj au fost încântaţi de colaborarea cu colegii din Mehedinţi, afirmând că cele zece costume populare ce pot fi văzute până la începutul lunii viitoare la Târgu-Jiu, sunt unele de tezaur. “Expoziţia de faţă îşi doreşte să pună în valoare costumul popular de sărbătoare din zona Mehedinţiului. Am ales să fie astăzi (n.r. joi) pentru că Joimăriţa, în afară de simbolistica religioasă, este şi un personaj mitic, cu deosebite valenţe, mai ales asupra controlului în ceea ce priveşte ţesăturile şi obiectele culturale, mersul gospodăriei ţăranului. Am venit cu această idee de a avea o readucere în prim plan a costumului popular de sărbătoare, de această dată din zona Mehedinţilor. Este un rod al parteneriatului dintre Muzeul Judeţean Gorj şi Muzeul Regiunii Porţilor de Fier cu care am lucrat şi lucrăm foarte bine împreună. Expoziţia este deschisă publicului timp de trei săptămâni. Avem 10 costume populare, piese de tezaur, de excepţie. Costumele aparţin exclusiv muzeului din Turnu Severin”, a precizat Albinel Firescu, muzeograf în cadrul instituţiei de la Gorj.
Izabella Molnar
