Actualitate, Interviu

Educaţia… şi Lecţia de viaţă  – Interviu cu domnul Bebe Viorel IONICĂ, vicepreşedinte al PSD Gorj, fost secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor – “Sunt ca orice om, care ar trebui să gândească pentru judeţul lui, să facem ceva concret, iar lucrurile să meargă mai bine”            

 | 26 octombrie 2017, 00:10 | 0 comentarii | 

– Rep. Domnule ministru, Bebe Viorel Ionică, bine v-am găsit, după atâta vreme…

Semnatura eletronica CertDigital

-Domnule profesor, e prea mult spus «ministru», pentru că…

– Rep. …Simţeam nevoia să mai discutăm! Să ştiţi că mie îmi place formula aceasta de adresare, e mai adecvată unui dialog incitant! Personal, aş dori ca interviul nostru să fie o «provocare» la dialog!

-Accept propunerea dumneavoastră şi vă pot confirma că am fost doar secretar de stat!

– Rep. Dar, sunteţi şi iniţiatorul unor proiecte interesante privitoare la dezvoltarea Gorjului! De la aceste considerente, aş dori să pornesc discuţia cu dumneavoastră!

-Mă bucur că o parte din activitatea mea este cunoscută…

“E normal ca mulţi cetăţeni să urmărească iniţiativele celor care îi reprezintă în funcţii înalte”
– Rep. Pentru că a fost mediatizată la momentul respectiv activitatea dvs. şi este chiar comentată de către cei care vă cunosc bine prin ceea ce faceţi!

-Da, a fost mediatizată, aşa cum spuneţi, iar aceia care au fost interesaţi şi au urmărit activitatea celor care îndeplinesc la un moment dat anumite funcţii de răspundere, e normal ca mulţi cetăţeni să urmărească iniţiativele celor care îi reprezintă în funcţii înalte!

– Rep. E o părere pe care mi-o asum cu deplină responsabilitate, atunci când afirm că aţi fi reprezentat mai bine Gorjul, ca parlamentar, şi poate viitorul va confirma acest lucru!

-Timpul, pe toate le cerne!

– Rep. Vă gândiţi şi acum la problemele Gorjului, din perspectiva unui viitor parlamentar?

-E o ipoteză pe care dumneavoastră o lansaţi şi care mă face…

– Rep. Ştiu că acest lucru porneşte de la orientarea conducerii organizaţiei judeţene a PSD, unde dumneavoastră sunteţi vicepreşedinte!

-Da, ţine de orientarea organizaţiei judeţene, dar şi de oamenii care doresc un alt fel de a face politică, o manieră modernă şi mai eficientă! Rămâne de văzut! Căile Domnului sunt nebănuite şi vom vedea, ce se va întâmpla!

“Sunt multe proiecte pe care le ţin într-un «sertar mental» al meu”
– Rep. Vă gândiţi la un proiect de dezvoltare a judeţului, dar, unul care vă ispiteşte şi care vă reprezintă ca mod specific de a reflecta şi de a acţiona?

-Sunt multe proiecte pe care le ţin într-un «sertar mental» al meu, unele care sunt legate de România, că, până la urmă suntem români, altfel spus, un proiect naţional!

– Rep. Aş spune, că, în primul rând, suntem români, după aceea olteni sau gorjeni!

-Tocmai voiam să vă spun, că am şi proiecte la nivel regional, judeţean şi chiar local, pentru că sunt ca orice om, care ar trebui să gândească pentru judeţul lui, să facem ceva concret, iar lucrurile să meargă mai bine, aşa cum ne place să credem, când suntem optimişti! Un proiect care cred că ar putea să intereseze, îl constituie căutarea unor soluţii pentru diversificarea activităţilor economice, pentru că Gorjul este un judeţ monoindustrial, axat pe minerit şi energie, iar eu mă gândesc la iniţierea unor activităţi legate de industria de apărare, pentru că România este membru NATO şi avem nevoie…

– Rep. Foarte interesantă ideea aceasta, dar, ştiaţi că o astfel de posibilitate sau variantă de investiţie a fost gândită chiar de către primul-ministru, Gheorghe Tătărăscu?

-Vedeţi, în istorie avem destule exemple, dar, ancoraţi în realitatea de azi, nu este lipsit de importanţă să spunem că am putea dezvolta un «pilon» pe care îl avem de ani buni în zona Sadu, la Bumbeşti-Jiu, prin retehnologizarea, prin modernizarea, ştiu eu, poate şi prin educaţia tinerilor, începând chiar de la gimnaziu şi de la şcoli profesionale, pentru a avea forţa de muncă necesară!

– Rep. Poate fi pregătită chiar o generaţie de tineri în această direcţie!

-Desigur, pentru că astfel de proiecte nu se referă doar la un an sau doi ani, ci, la o perioadă mult mai îndelungată, iar, ca să construim ceva solid, trebuie să construim şi în timp, adică, să gândim cu un orizont mai larg!dezvoltare

 

– Rep. Această idee am discutat-o cu puţin timp în urmă cu d-l inspector şcolar general, Ion Işfan, despre revitalizarea învăţământului profesional şi tehnic.

-Mă bucur că aţi abordat problema şi cu domnul Işfan, un om pe care îl apreciez, pentru că acest subiect ne ajută să vedem ce ofertă facem tinerei generaţii, iar oamenilor care sunt în Gorj şi cresc alături de noi, trebuie să le oferim locuri de muncă, să-şi întemeieze o familie, să nu mai plece peste hotare, pentru a elimina această «dezrădăcinare» care a fost «alimentată» ani de-a rândul prin sloganul că putem face treabă oriunde, numai în România, nu se poate!

“Avem nevoie de o strategie coerentă, de o ofertă din partea oamenilor politici”
– Rep. Ce ne lipseşte în acest moment, domnule vicepreşedinte?

-Avem nevoie de o strategie coerentă, de o anumită ofertă din partea oamenilor politici, a factorilor de decizie, pe care trebuie să o prezinte cetăţenilor!
– Rep. Revin la problema pe care aţi lansat-o în legătură cu industria de apărare în judeţul nostru, pentru că sunteţi prima persoană pe care o aud că susţine cu fermitate acest lucru!

-Sunt de acord şi putem dezvolta subiectul!

– Rep. Nu credeţi că într-un asemenea domeniu al tehnologiilor «de vârf», am avea nevoie de oameni deosebiţi, de creatori, de inventatori, de o «inginerie de vârf» care poate revoluţiona şi care depăşeşte nivelul obişnuit al industriei miniere, să spunem?

-Pornim de la faptul că Gorjul are o anumită tradiţie în acest sens, aşa cum am precizat, iar acum, nu pot să spun, cât de mult sau cât de puţin avem posibilităţi de dezvoltare în această direcţie, pentru că expertiza pe care o avem înseamnă mai mult decât nimic! Oamenii sunt doritori să muncească în acest domeniu! Totul este ca să li se ofere o anumită perspectivă care trebuie stimulată de către un stat membru al NATO!

– Rep. Orice stat poate fi interesat în dezvoltarea industriei de apărare, domnule ministru, Bebe Ionică!

-Fiecare stat va trebui să gândească, nu numai la problemele privind bugetul, suma de bani alocată pentru apărare, dar şi la ceea ce putem pune noi în acest «coş» al apărării naţionale, al apărării NATO, iar la noi, în Gorj, avem o industrie care poate însemna un punct de plecare în realizarea acestui «complex» de factori care înseamnă apărarea comună şi realizarea unei forţe de intervenţie comună.

“Consider că Gorjul e cam vitregit în ceea ce priveşte căile de comunicaţie”
– Rep. Ce perspective mai întrezăriţi în ceea ce priveşte o anumită dezvoltare viitoare a Gorjului?

-După judecata mea și analiza făcută, consider că Gorjul e cam vitregit în ceea ce priveşte căile de comunicaţie, dar, de fapt, România e cam vitregită, fiindcă noi nu am dezvoltat în judeţul nostru o reţea serioasă de comunicaţie, fie că ne referim la mijloacele de transport, căi ferate, căi rutiere, nu avem un aeroport, iar în acest sens, cred că nu s-au făcut paşi înainte!

– Rep. Tocmai acest lucru mi-am propus ca să-l discutăm astăzi, ca să «storc» de la dumneavoastră anumite proiecte de viitor, care pot fi convertite în direcţii de dezvoltare!

-Eu mă gândesc acum, domnule profesor, ce s-ar putea face, dar, vedeţi dumneavoastră, nu depinde de mine acest lucru! Sigur, dacă aş fi un factor de decizie, altfel aş discuta!

– Rep. Orice proiect porneşte de la o idee, domnule vicepreşedinte, iar ideile pe care le dezvoltaţi, cred că vă definesc! Dacă o idee se dovedeşte viabilă, merită să fie luată în seamă cu atenţie!

-Cei care au interesul ca să le ia în seamă, o pot face! Voiam să reiau o idee despre care aminteam, anume, faptul că suntem aici un fel de «centru de greutate» al Olteniei, poate ocoliţi de traseele rutiere între Craiova şi Timişoara sau Bucureşti-Piteşti-Sibiu, care sunt mai degrabă ocolitoare, că până la ruta care se preconizează între Craiova şi Deva, cred că nu prea sunt perspective «rapide» pentru ceea ce înseamnă comunicaţii rutiere sau feroviare! În mod normal, când vorbeşti despre industrie, trebuie să te gândeşti la câteva lucruri importante!

– Rep. Să le auzim şi să le vedem, domnule ministru!

-În primul rând, să ne gândim la ceea ce intră pe poarta fabricii! Deci, ce prelucrăm? După care te gândeşti, la cine prelucrează, deci, factorul uman, iar în final, produsele finite, cum le valorifici, pe piaţa internă sau la export, pentru că e foarte important să te gândeşti la cine consumă, cine foloseşte produsele respective. Ţinând seama de resursele folosite, îndeosebi resursele materiale, dar cu atenţie la cele umane, observăm că mijloacele de transport sunt importante, fiindcă nu putem să ne comparăm cu «zona liberă» Brăila sau Galaţi ori Constanţa, iar noi nu avem nici măcar un aeroport în Gorj!

– Rep. Să nu uităm că romanii, atunci când ridicau un «castru», construiau mai întâi drumurile de acces, le pietruiau!

-Ştiau ei bine, ce trebuie făcut! Aşa cum spuneam, o industrie nu se poate constitui decât pe baza unor căi de acces bine gândite şi solid construite! (VA URMA)
Profesor, Vasile GOGONEA

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL