Fostul judecător al Curţii Constituţionale a României (CCR), Toni Greblă, s-a prezentat, miercuri, la DNA, fiind citat, după două luni de pauză, iar de procurori, în dosarul în care este cercetat pentru mai multe fapte. Procurorii l-au invitat aici ca să-i aducă la cunoştinţă că au fost extinse cercetările în cazul său, acesta fiind acuzat şi de trafic de influenţă în formă continuată, în favoarea lui Ion Bîrcină. În acest scop, Greblă ar fi cerut 100.000 euro, banii utilizaţi pentru două campanii electorale în urma cărora fostul judecător a fost ales senator. Greblă mai este acuzat şi de fals în declaraţii în formă continuată. La DNA au fost chemaţi şi afaceristul Mihai Prundianu şi apropiatul lui Greblă, Gheorghe Grecu, ambii fiind puşi sub acuzare.
Dosarul iniţial al lui Greblă, pentru care acesta a stat şi 24 de ore în arest, se complică, el extinzându-se de ieri cu noi acuzaţii la adresa fostului judecător CCR. De altfel, Greblă a fost chemat la DNA pentru a i se aduce la cunoştinţă că este urmărit penal şi pentru alte fapte penale, mai exact pentru trafic de influenţă în formă continuată (două acte materiale) şi pentru fals în declaraţii în formă continuată (trei acte materiale). Citat a fost şi Mihai Prundianu, acuzat de cumpărare de influență, în formă continuată, dar şi Gheorghe Grecu, acuzat de complicitate la infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, dar şi spălare de bani.
A întins mesele pentru romi!
“După părerea mea, totul se învârte în jurul acelor celebre venituri obţinute din creşterea caprelor şi struţilor’’, a spus Greblă, înainte de a intra în sediul DNA, la ieşire declaraţiile fiind diferite. “Acuzarea spune că am intervenit la diferite instituţii şi autorităţi, fără să nominalizeze pentru ce anume şi când. Dar repet, acolo există o singură declaraţie a unui martor, care a zis: «După părerea mea, au fost organizate mese în comunităţile de romi, pe care le-ar fi plătit un anume cetăţean, NU la solicitarea lui Toni Greblă, Toni Greblă nu a participat la ele»”, a declarat fostul judecător. Greblă a făcut aluzie şi la protecţia specială de care se bucură unii demnitari, în vreme ce el a fost chiar reţinut la un moment dat. Ulterior, însă, instanţa supremă a decis să fie cercetat în libertate. “Justiţia, care se înfăptuieşte întotdeauna prin ÎCCJ şi celelalte instanţe judecătoreşti, este şi trebuie să fie o instituţie independentă”, a mai spus fostul judecător al Curţii Constituţionale.
Ce spun procurorii DNA
În ordonanța de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: “În perioada 2008 – 2012 ( cu ocazia campaniilor electorale din 2008 și 2012), Toni Greblă, aflat în exercitarea funcției de senator în Parlamentul României, a primit foloase electorale necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la Bîrcină Ion.
Concret, aceste foloase au fost primite de Toni Greblă în schimbul promisiunii de a interveni și determina diferiți funcționari publici din cadrul companiilor și societăților naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diverse (energie, construcții, transport, fier vechi ș.a.)”. De asemenea, “în perioada 2009 – 2015, inculpatul Toni Greblă, în calitate de senator (în perioada 2008 – 2013) și ulterior judecător de Curte Constituțională (în perioada decembrie 2013 – 2015), a pretins și primit, direct și indirect, de la suspectul Prundianu Mihai mai multe foloase necuvenite, în cuantum total de 481.276,42 lei, din care: 360.269,42 lei reprezentând investiții în curs consemnate în lista activelor unei societăți comerciale (un tractor cu remorcă și marfă aflată în custodie, respectiv contravaloarea a 80 bucăți struți, materiale de tip tâmplărie PVC și alte materiale de construcție pentru reabilitarea clădirilor unei ferme din județul Gorj) și 121.007 lei reprezentând cheltuielile salariale pentru un număr de șase angajați în perioada 2011 – 2015, evidențiate în contabilitatea Asociației Camera de Comerț și Industrie România – Japonia (care lucrau în realitate la ferma respectivă)”. Procurorii spun că şi de această dată “foloasele respective au fost primite de Toni Greblă, în schimbul promisiunii acestuia de a interveni și determina diferiți funcționari publici din cadrul companiilor și societăților naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de omul de afaceri, cu interese în domeniul energiei”.
Răspunde că nu şi-a trecut terenul din Teleşti în declaraţia de avere
“În perioada 2009-2015, Toni Greblă, în funcțiile de senator, respectiv judecător la Curtea Constituțională, a omis să precizeze în declarațiile de avere, întocmite în perioada 2008 – 2015, dobândirea de la o rudă, printr-un contract de donație, a unui teren în suprafață de 10.000 mp, situat în județul Gorj”, mai relatează procurorii care se referă la terenul din Teleşti pe care se află ferma acestuia. De altfel, omul de casă al lui Greblă, Gheorghe Grecu, a stat de paravan pentru protejarea afacerii senatorului.
“În perioada 2010 – 2015, cunoscând realitatea surselor de finanțare și realitatea proprietarilor fermei respective, suspectul Grecu Gheorghe cu intenție, a înlesnit și l-a ajutat pe inculpatul Toni Greblă la săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în sensul asumării, în mod nereal, a calității de proprietar al exploatației agricole. Concret, suspectul Grecu Gheorghe a ascuns și a disimulat adevărata natură a provenienței și proprietății bunurilor și drepturilor asupra acestora, cunoscând că provin din săvârșirea unei infracțiuni, jucând rolul interpusului, ca paravan al afacerilor derulate de Toni Greblă, în următoarele modalități: a acceptat transferul proprietății exploatației agricole pe numele său, în calitate de persoană fizică autorizată, în condițiile în care, în aceeași perioadă, apărea ca salariat al Asociației Camera de Comerț și Industrie România – Japonia; a avut cunoștință de existența unei convenții comerciale verbale, între Toni Greblă și Prundianu Mihai, privind punerea în comun de bani, mijloace și muncă pentru realizarea unei exploatații agricole de creștere și valorificare a struților; a acceptat ca fluxurile financiare ulterioare să-l prezinte ca beneficiar final, cum este cazul obținerii de subvenții de la APIA, în cuantum total de 37.193 lei, pentru anii 2010-2014; a încheiat contracte comerciale cunoscând faptul că beneficiarul legal al acestora era altă persoană. Aceste acțiuni ale suspectului Grecu Gheorghe au avut drept scop atât mascarea existenței situației de incompatibilitate în care se afla senatorul / judecătorul Toni Greblă, cât și facilitatea obținerii, de către acesta din urmă, a foloaselor necuvenite provenind din administrarea fermei respective, în cuantum total de 518.469,42 lei, din care 481.276,42 lei, reprezentând contravaloarea investițiilor în curs și a cheltuielilor salariale și 37.193 lei, cu titlu de subvenții obținute de la APIA, în perioada 2010 – 2014”.
În perioada respectivă, suspectul Grecu Gheorghe a obținut ca folos propriu, din activitatea prestată, contravaloarea veniturilor salariale, în cuantum total de 34.335 de lei.
Cercetat şi pentru constituirea de grup infracţional
Fostul judecător constituţional a fost reţinut de procurori pe 10 martie, fiind acuzat de trafic de influenţă, în formă continuată, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (două infracţiuni), constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate). Ulterior, DNA a cerut în instanţă ca Toni Greblă să stea în arest la domiciliu, motivul invocat de procurori fiind faptul că el a încercat să vândă animale (capre) de la ferma sa din judeţul Gorj, deşi primise interdicţie de a efectua acte de comerţ.
Concret, pe 13 februarie 2015, un avocat a fost contactat pentru încheierea unui contract de vânzare – cumpărare, implicat fiind Toni Greblă, care a făcut demersuri pentru a înstrăina caprele către un cumpărător din Braşov, om de afaceri.
A.Stoica
