Toni Greblă deţine într-un cont la CEC, 70.000 de lei, dar cu toate acestea denunţătorul său din dosar le-a spus procurorilor DNA că, gorjeanul s-ar fi plâns tot timpul că este “într-o jenă financiară”. Declaraţia informatorului fostului judecător constituţional nu a avut susţinere în faţa magistraţilor, care l-au lăsat pe Greblă liber. Asta, chiar dacă respectivul a declarat că, a tot insistat ca o anumită persoană să cumpere mai multe capre de la fostul senator, astfel încât Greblă să fie ajutat financiar.
Toni Greblă declara la jumătatea anului trecut că deţine într-un cont la CEC, 70.000 de lei, dar şi că a câştigat în perioada 2013-2014 aproape 70.000 de lei din salariul de senator la care se mai adaugă încă 5800 de lei din leafa de proaspăt judecător. La veniturile familiei se mai adăugau 47.800 de lei venitul soţiei, obţinut din profesia de avocet, dar şi pensia Mihaelei Greblă de 28.800 de lei. Într-un cuvânt, fără să aibă datorii la bănci, despre soţii Greblă nu se putea spune că ar avea vreo “jenă financiară”. Cu toate acestea, avocatul Adrian Onoriu Georgescu din Prahova a avut grijă să le spună procurorilor DNA, într-un autodenunţ, că Toni Greblă avea nevoie urgentă de bani pe care îi putea obţine doar din vânzarea a 50 de capre. Mihaela Greblă susţine că banii în cauză sunt în continuare la bancă, dar şi că familia sa nu a avut “jena financiară” la care face referire denunţătorul.
Frunză vroia să ia caprele pentru Corabia sau Râşnov
Cu toate acestea, declaraţia denunţătorului, cusută vizibil cu aţă albă, apare în referatul privind propunerea de arestare, la domiciliu a lui Toni Greblă. “Pentru ca am insistat eu, (Adrian Băluţescu – n.r.) a fost de acord să cumpărăm aceste capre, spunând că poate aşa îl ajutăm financiar şi pe Toni Greblă şi noi oricum vroiam să cumpărăm nişte capre. Toni Greblă se văieta tot timpul că este într-o jenă financiară. După discuţia cu Dănuţ Frunză, când el a fost de acord, de principiu, să cumpere caprele, a rămas ca eu să vorbesc cu Toni Greblă condiţiile de achiziţionare a caprelor. Una din probleme era legată de locul unde ducem caprele, Dănuţ Frunză oscilând între Corabia sau la Râşnov, pe proprietatea personală”, a spus denunţătorul lui Toni Greblă.
Fostul judecător nu a recunoscut aceste lucruri, dar conform documentului precizat, care citează declaraţia lui Toni Greblă, fostul judecător nu a negat că avea o legătură cu ferma din Teleşti. Fostul magistrat a recunoscut astfel că a avut doar o înţelegere cu două persoane, respectiv cu Mihai Prundianu şi cu Gheorghe Grecu, ca, în baza contribuţiilor fiecăruia, să dezvolte o casă de vacanţă, unde să vină împreună şi să consume produsele de acolo, acesta fiind şi motivul pentru care el a denumit-o “Fermă de prieteni”. “Începând cu această înţelegere, fiecare din cei trei a contribuit cu muncă şi bani la amenajarea gospodăriei, neputând însă preciza cuantumul exact în bani al contribuţiei fiecăruia, în scopul obtinerii de profit. Gheorghe Grecu a contribuit cel mai mult, însă doar cu munca şi prezenţa acolo”, se arată în referatul cu propunere de arestare la domiciliu a lui Toni Greblă.
Procurorii au uitat de capre
În final, procurorii DNA nu au mai pomenit de povestea cu caprele, motivând însă, în propunerea de arestare la domiciliu a lui Greblă, propunere care a picat, faptul că gorjenul “a renunţat la a îmbrăţişa conduita morală şi legală a senatorului (ca reprezentant al cetăţenilor) şi al judecătorului de Curte Constituţională (ca reprezentant suprem al apărării statului de drept, ordinii constituţionale, drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti)”, preferând în toată această perioadă de timp să îşi urmărească scopul de a obţine foloase necuvenite, prin diferite intervenţii şi promisiuni, de la diverse persoane fizice.
Toni Greblă este cercetat în libertate, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, miercuri, să respingă propunerea DNA de arestare la domiciliu a fostului judecător constituţional. Decizia de miercuri nu este definitivă, ea fiind contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Contestaţia se va judeca pe 19 martie la Înalta Curte.
A.Stoica
