S-a dus vestea, mai demult, că urma să fie resfiinţită, în urma repictării sale, Biserica din Drăgoeşti. Un fost sat al Plasei şi comunei Brădiceni, astăzi un sat dispărut. Din pricina reformei administrative din 1968, când fosta comună Brădiceni a devenit satul Brădiceni, din comuna Peştişani.
Jalea cea mare care-a cuprins, încă de pe atunci brădicenenii, n-a dispărut nici acum. Cum spune, mai jos, maestrul Ion Căpruciu satul Drăgoeşti, şi, adaug, eu satul Mierlăriţa au fost şterse de pe hărţile României. Numai că cei din Drăgoeşti au cea mai impunătoare biserică din fosta comună Brădiceni, graţie căreia se mai vorbeşte de fostul sat 
Drăgoeşti. Mi-a fost drag să-l reîntâlnesc pe profesorul meu Ionel Nistorescu, neobosit luptător pentru reînfiinţarea comunei Brădiceni. Domnia sa pretinde că fostul prim ministru Adrian Năstase ar fi şi aprobat-o, deşi mă îndoiesc. Lume multă, lume bună şi cu credinţă în Dumnezeu a umplut aproape până la refuz interiorul bisericii. Nu într-atâta câtă să-l mulţumească pe poetul şi publicistul Ion Căpruciu. Ce-i drept, n-au fost prea mulţi la orele dimineţii. Frigul 
şi faptul că satul e îmbătrânit sunt de vină. Numai că, spre prânz situaţia s-a mai schimbat. În jurul bisericii, puzderie de maşini. Care mai de care mai luxoase. Cu numere de Gorj, de Dolj, Cluj şi cele mai multe de Bucureşti. Cei plecaţi prin lume au revenit acasă măcar pentru două zile. A fost şi cazul prof.univ.dr. Constantin Mircioiu, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, de loc din Brădiceni, şi 
unul dintre sponsorii repictării Bisericii, păstorite de Preot Paroh Ion Grindeanu. Cel care mai este ajutat la slujbele obişnuite şi de Preotul Iconom Stavrofor Vasile Dragotă, pensionar. Cei doi preoţi amintiţi s-au ocupat de bunul mers al marii sărbători. Că resfiinţirea a fost oficiată de către ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi de la Arhiepiscopia Craiovei. Cei prezenţi, de fapt o mică parte dintre ei, cei mai credincioşi, au putut intra şi în Altar. La tocana şi mămăliga cu care enoriaşii au fost bine primiţi după slujba resfiinţirii Bisericii cu hramul „Sfântul Nicolae” şi Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” n-au lipsit cei harnici, care au ajutat la treabă. Dar şi cei mai săraci.
Ion Predoşanu
