Consiliul Judeţean Gorj a cheltuit în perioada 2012-2015 peste 87 de milioane de lei ca urmare a atribuirii a trei contracte de deszăpezire a drumurilor judeţene. Datele au fost publicate recent într-un studiu efectuat de InfoCons – Asociaţie Naţională de Protecţia Consumatorilor.
InfoCons a realizat un studiu comparativ privind situaţia alocărilor financiare pentru deszăpezire de către Consiliile Judeţene, în perioada 01.06.2012-01.07.2017, pe baza studiilor efectuate în 2015 şi 2017. Perioadele de referinţă ale studiilor au fost următoarele: 01.06.2012 – 01.01.2015 pentru primul studiu; 01.01.2015 – 01.07.2017 pentru cel de-al doilea studiu. 86.212.122,96 de lei a fost media anuală cea mai ridicată în perioada 2012-2015, achitată de către Consiliul Judeţean Timiş, cu peste 180% mai mult faţă de cea mai mare medie anuală din perioada 2015-2017, înregistrată de Consiliul Judeţean Mehedinţi, 30.480.370,49 de lei. La polul opus, cea mai mică sumă medie anuală a fost achitată de Consiliul Judeţean Argeş, 504.008,3 lei în perioada 2012-2015, cu 15% mai puţin faţă de perioada 2015-2017, când cea mai mică sumă medie anuală a fost achitată de Consiliul Judeţean Satu Mare, 597.913,32 de lei. Potrivit InfoCons, la Gorj, pentru deszăpezirea drumurilor judeţene, în perioada de referinţă 2012-2015, valoarea contractelor atribuite prin licitaţie deschisă către SC IDP Gorj SA a fost de 87.315.406,7 lei. De asemenea, din lipsa unor date, în perioada de referinţă 2015-2017, InfoCons nu a putut publica cheltuielile Consiliului Judeţean Gorj cu deszăpezirea. În această situaţie, pentru aceeaşi perioadă, respectiv 2015-2017, se mai regăsesc judeţe precum: Harghita, Hunedoara, Iaşi, Mureş, Dâmboviţa, Bihor, Bistriţa Năsăud, Sălaj şi Tulcea, ale căror sume cheltuite cu contractele de deszăpezire atribuite nu au fost făcute publice deocamdată în studiul efectuat de InfoCons. Ca şi precizare, Consiliul Judeţean Vâlcea este singurul care nu apelează la diferite societăţi în mod normal, deoarece au utilaje în dotare. Din prisma metodelor de atribuire a contractelor, reies următoarele informaţii: 40% din instituţii au apelat la metoda licitaţiei pentru distribuirea contractelor, în studiul din 2015, aceasta fiind cea mai utilizată şi crescând la 52.27% în studiul de anul trecut; 34.38% din instituţii au folosit metoda de atribuire directă în perioada 2012-2015, care a cunoscut o scădere exponenţială până la 15.9% în 2015-2017; 11.42% din instituţii au atribuit contracte prin cererea de ofertă în perioada 2012-2015, procentajul scăzând până la 4.54% în 2015-2017; 2.88% din instituţii au folosit metoda negocierii în perioada 2012-2015, metodă care a scăzut la 2.27% în perioada 2015-2017; 11.36% din instituţii au folosit negocierea fără publicarea în prealabil a unui anunţ de participare doar în perioada celui de-al doilea studiu, 2015-2017.
Izabella Molnar
