Actualitate

Universităţile populare – un fenomen pe cale de dispariţie în Gorj

 | 02 noiembrie 2010, 23:20 | 0 comentarii | 

Universităţile populare reprezentau, în urmă cu ceva timp, o modalitate foarte bună şi folositoare pentru persoanele adulte, în general, care doreau să îşi completeze cunoştinţele sau să înveţe lucruri despre diferite domenii de activitate. Acum aceste unităţi sunt foarte puţine în judeţul nostru şi acelea funcţionează doar cu câteva zeci de persoane.

Semnatura eletronica CertDigital

În câteva localităţi din judeţul nostru încă mai funcţionează universităţile populare. Acestea, însă, nu mai sunt la fel de cunoscute şi apreciate cum erau în urmă cu câteva zeci de ani. Gorjul, însă, este un judeţ cu tradiţie în acest domeniu. „În Târgu-Jiu, unde nu mai avem universitate populară de aproximativ 10 ani, funcţiona, pe lângă Casa de Cultură a Sindicatelor o astfel de universitate. Această formă fiinţează din 1921, când s-a înfiinţat o universitate populară şi aici, perioada de dezvoltare maximă atingând-o în perioada 1980 – 1997-98”, a declarat Ion Cepoi, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj.

Cursuri fără diplome

Universităţile populare aparţin de instituţiile de cultură, anume de casele de cultură, în mediul urban şi de căminele culturale, în mediul rural. În judeţul nostru mai există astfel de unităţi în oraşele Motru, Rovinari, Turceni, Săcelu şi Bumbeşti Jiu şi în mediul rural pe lângă căminele culturale din Baia de Fier, Polovragi şi Ţânţăreni. „Ca structură, universităţile populare au latitudinea să organizeze cursuri teoretice (educaţie juridică, economică, sanitară, artistică etc.) precum şi cercuri vocaţionale, artistice, tehnice. Din păcate, sumele necesare autorizării cursurilor şi cercurilor universităţilor populare depăşesc cu mult posibilităţile actuale ale aşezămintelor culturale, motiv pentru care majoritatea au ajuns să se limiteze la cursurile teoretice”, a mai spus Cepoi. Aceste cursuri teoretice sunt de la sine autorizate însă costurile de autorizare a celorlalte cursuri costă mai mult decât eventualele taxe pretinse pentru şcolarizare. Astfel, unele dintre cursuri pot fi plătite de către cursanţi, universităţile populare trăind strict din autofinanţare. Astfel, cei care apelează la astfel de cursuri nu fac decât să îşi îmbogăţească bagajul de cunoştinţe dintr-un domeniu sau altul, fără să primească vreo diplomă pentru unele dintre aceste cursuri. „Diplomele nu reprezintă posibilitatea angajării decât la cursurile autorizate şi recunoscute de oficiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă”, a mai spus directorul CJCPCT Gorj.

Dorina Cioplea

 

 

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL