Agricultura pe înțelesul tuturor – Cum se folosește corect gunoiul de grajd

4445

2 – Depozitarea și păstrarea
Continuăm furnizarea de informații utile privind utilizarea corectă și cât mai productivă a gunoiului de grajd, și pentru aceasta vom detalia modul de păstrare și depozitare ale acestuia.

Platforma de gunoi de grajd
În articolul anterior vorbeam despre virtuțile extraordinare ale gunoiului de grajd, dar desigur ne refeream la cel brut, așa cum rezultă el zilnic în fiecare gospodărie, acum vom detalia modul cum poate fi el prelucrat pentru a fi bun de administrat pe teren. Tehnica de preparare a gunoiului de grajd se numește compostare și nu fermentare cum impropriu se afirmă curent, deoarece între procesele biochimice ce se desfășoară în platforma de gunoi pe perioada cât acesta staționează aici nu are loc niciun fenomen de fermentare, ci doar reacții chimice și biochimice de cu totul altă natură. Compostarea gunoiului de grajd nu trebuie să se desfășoare la întâmplare, în mod neglijent căci vom obține doar o masă de materie organică de culoarea gunoiului de grajd, dar departe de calitățile acestuia, pe care din neștiință sau dezinteres le-am … aruncat la gunoi. Precizez că platforma de gunoi trebuie amenajată, mai simplu sau mai sofisticat, de regulă după cum ne ține punga, atât pentru a sluji scopului propus, compostarea și păstrarea gunoiului de grajd în bune condiții până la aplicare, dar mai ales să corespundă condițiilor cerute pentru protecția mediului, a mediului înconjurător pe care omul ca specie animală l-a neglijat și degradat permanent, astfel că acum se pare că s-a ajuns la distrugere iremediabilă. Ca amplasare platforma de gunoi trebuie să fie amenajată (sau construită) la depărtare de locuințe, variabilă cu mărimea ei, dar mai ales cu cantitatea și tipul de gunoi ce se va stoca aici. Nu voi da distanțe căci știu că practic ele sunt greu de găsit în gospodăriile noastre, dar voi preciza că platformele de gunoi în care este predominant cel de porcine trebuie să fie amplasate cât mai departe de locuințe spre a evita poluarea prin mirosul său puternic.
Cu timpul sunt convins că se vor amenaja platforme de gunoi comune în care gospodăriile să depună resturile menajere proaspete, precum și gunoiul de grajd. Platformele de gunoi, oricât de mari sau mici ar fi ele, nu trebuie să fie o sursă de poluare a apelor de suprafață sau subterane, deci amplasați-le cât mai departe posibil de acestea și luați măsuri, prin șanțuri, fose colectoare etc, pentru a preveni ca mustul de grajd provenit din platforme să nu ajungă la sursele de apă. Mai trebuie ca platformele de gunoi să fie ferite de pătrunderea și stagnarea apelor din precipitații căci pe lângă riscul de poluare a mediului se poate produce chiar deprecierea puternică a gunoiului prin spălarea și îndepărtarea majorității substanțelor valoroase.
În concluzie, amplasați platforma de gunoi departe de locuințe, de sursele de apă supraterană sau subterană, într-un loc unde nu se adună apă de precipitații, deci pe un teren mai ridicat și înconjurați-o cu un șanț colector al mustului de grajd ce va rezulta ca urmare a ploilor care cad pe perioada de compostare și depozitare. Să nu pierdem din vedere nici posibilitatea ca o bună parte a mustului de grajd să se infiltreze în sol și pe lângă faptul că ar fi o sursă de poluare ar fi chiar o pierdere însemnată de substanțe nutritive care de fapt ar trebui să ajungă la culturi, și de aceea terenul propriu-zis pe care se amplasează platforma se bătătorește puternic sau cel mai corect se betonează pentru impermeabilizare. În cazul că se betonează, pe mijlocul platformei și în lungul acesteia se construiește un canal care se umple cu bolovani de mărimea oului de găină, cele două jumătăți de platformă vor fi înclinate către acest canal și astfel mustul de grajd va fi preluat de canal și condus în fosa colectoare de la capătul platformei, de unde poate fi extras periodic și administrat culturilor agricole. Canalul poate fi ușor desfundat de bălegarul fin care pătrunde cu timpul între pietre printr-o simplă scoatere a acestora, curățare de bălegar și așezare la loc. La marginea platformei de bălegar se ridică un val de pământ sau se construiește un zid de beton înalt de 1,5 – 2,0 m cu scopul de a împiedica împrăștierea gunoiului de grajd în afara spațiului amenajat.
Pentru a putea stabili dimensiunile platformelor de gunoi de grajd avem nevoie de următoarele date:
Cantitatea de gunoi de grajd produsă de principalele specii de animale domestice în perioada de stabulaţie – în tone / cap
Greutatea medie a unui metru cub și volumul unei tone de gunoi de grajd
Pentru a stabili dimensiunea platformei de gunoi de grajd redau mai jos “Normele specifice de amenajare/dimensionare”, așa cum sunt ele definite în Codul de bune practice agricole impus de AFIR tuturor solicitanților de fonduri europene:
a – pentru calculul suprafeței minime a capacitatii de stocare se consideră o grosime (înălțime) maximă de depozitate de cca. 1,5-2 m, ceea ce înseamnă că pentru fiecare m3 de gunoi de grajd depozitat trebuie prevăzută o suprafaţă netă de 0,5-0,75 m2;
b – suprafaţa totală pentru stocarea gunoiului de grajd trebuie să fie de 1,5-2 ori mai mare decât suprafaţa netă, luând în calcul şi suprafaţa necesară pentru mutarea grămezilor de material (remaniere) în timpul procesului de compostare;
c – estimarea spaţiului necesar depozitării gunoiului de grajd se face în funcţie de numărul de animale, utilizând valoarea producției zilnice de gunoi (inclusiv așternutul) pe cap de animal și volumul lunar al gunoiului care trebuie stocat pe cap de animal;
d – pentru calculul volumului de gunoi de grajd, după numărul de animale în echivalent UVM (Unități Vită Mare), se vor utiliza coeficienții medii de conversie prevăzuți de Codul de bune practici agricole și Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole;
e– construcţia depozitelor de gunoi de grajd trebuie să asigure o bază impermeabilă, să fie prevăzută cu pereţi de sprijin şi sistem de colectare a efluenţilor, în special a celor care se produc în timpul ploilor;
f – alte norme tehnice detaliate privind depozitarea şi managementul gunoiului de grajd și a efluenţilor din exploataţiile agricole, sunt prevăzute de Codul de bune practici agricole și Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.
Forma geometrică a platformei trebuie să fie dreptunghiulară, deoarece pe timpul compostării gunoiul de grajd suportă trei mutări și răsturnări de grămadă și abia în a patra lună se depozitează definitiv până la administrare, iar ca dimensiune cred că este mai bine ca aceasta să fie de minim trei ori mai mare decât cea ieșită din calcul spre a facilita buna desfășurare a procesului de compostare. Deoarece la stabilirea dimensiunilor acestei platforme avem nevoie de coeficientul UVM – Unitate Vită Mare, redăm în continuare acești coeficienți.
Coeficienții de transformare în U M V a diferitelor specii și categorii de animale domestice.
În articolul viitor vom detalia modul de compostare și administrare în teren a acestuia, astfel încât să evidențiem pe deplin valoarea inestimabilă a sa.
Dacă toate astea fi-vor respectate…
Ing. Ion VELICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here