12 – Fertilizanți ecologici pentru legume, gunoiul de grajd
Pe bună dreptate se spune că gunoiul de grajd este a doua comoară, ca importanță, a fermierului, desigur după bucățica de pământ pe care o exploatează. Mă întreb câți dintre fermierii noștri prețuiesc aceasta la adevărata ei valoare? Răspunsul este simplu: puțini, mult prea puțini, și aceasta din varii motive.
Mai întâi din lipsa de informare despre importanța enormă, aș zice chiar capitală, a acestor materiale pentru sol ca și pentru culturile agricole, apoi din simplă și criminală ignoranță, neglijență și în ultimă instanță din lipsa fondurilor financiare pentru construirea platformelor necesare, căci valoarea gunoiului de grajd nu se instalează singură ci în urma unei prelucrări tehnologice numită compostare și nu fermentare căci procesele biochimice prin care trece gunoiul de grajd nu sunt de natură fermentativă. Prin compostare majoritatea substanțelor organice care compun materiale ce-l alcătuiesc se descompun și transformă în altele apropiate ca însușiri de cele din sol, devin astfel accesibile plantelor. Pentru exemplificare redăm compoziția în principalele elemente nutritive a celor mai întâlnite sortimente de gunoi de grajd din fermele noastre (în kg substanță activă / to de gunoi).
De reținut că 30 to gunoi de grajd bine compostat introduse corect în sol echivalează cu 300 kg humus (cea mai prețioasă componentă a solului), cea responsabilă de fertilitatea acestuia. Fertilitatea solului este capacitatea naturală a solului de a pune continuu, permanent la dispoziția plantelor apa și substanțele minerale necesare acestora pentru creștere și dezvoltare. Creșterea este reprezentată de capacitatea plantelor de a-și mări permanent habitusul, de a acumula materie organică specifică, iar dezvoltarea este capacitatea plantelor de a parcurge în regim normal toate fenofazele specifice, culminând cu atingerea maturității tehnologice și sexuale. De remarcat conținutul foarte ridicat în substanțe nutritive al gunoiului de pasăre (cu sau fără așternut) motiv pentru care cantitatea de astfel de gunoi ce se administrează trebuie să fie cel mult pe jumătate din cea obișnuită la celelalte sortimente. Pentru aceasta este recomandabil ca în legumicultură gunoiul de pasăre proaspăt și fără așternut să fie administrat prin fertigație, prin apa de irigație, mai ales în irigarea legumelor prin picurare. În acest sens într-un butoi din plastic se introduce un volum de gunoi de pasăre proaspăt și de 10 ori pe atâta apă și se lasă la macerat timp de o săptămână perioadă în care se mestecă de câteva ori pe zi pentru a facilita dizolvarea produsului în apă. Înainte de introducerea soluției în instalația de irigare aceasta se filtrează și diluează din nou tot de 10 ori, adică 1 litru de soluție brută se amestecă cu încă 9 litri de apă și apoi se introduce în instalația de irigare. Dacă nu se face această diluare se riscă afectarea plantelor prin fitotoxicitate. Astfel de soluții nutritive se administrează numai prin irigarea pe brazde sau prin picurare ca să nu ajungă pe părțile aeriene ale plantelor căci are efect caustic.
Dacă toate astea fi-vor respectate…
Ing. Ion VELICI
