Blestemul pensionarilor

Cei mai nefericiţi dintre românii zilelor noastre sunt pensionarii. Credincioşi precum câinii faţă de stăpân, pensionarii sunt cei care, datorită disciplinei civice, au reuşit să îl ajute pe Traian Băsescu să câştige al doilea mandat.

Drept mulţumire, preaiubitul nostru preşedinte le-a oferit o primă tăiere de pensii care a fost respinsă de Curtea Constituţională şi a împiedicat îndeplinirea măreţelor planuri de umplere a visteriilor băncilor străine din România. A doua surpriză a fost tăierea tuturor pensiilor nesimţite, pensii profitabile pentru peste cinci sute de mii de români care reuşiseră să şi le aranjeze aşa tot cu sprijin portocaliu. Partea proastă a lucrurilor a constat în faptul că pe lângă pensiile nesimţite a tăiat şi marile pensii muncite, ultimele dintre ele ale militarilor, care au jurat la intrarea în meserie să apere ţara cu preţul vieţii lor. Un asemena jurământ n-a fost încălcat nici atunci când, aflaţi la comanda unui om disperat, cum era Nicolae Ceauşescu în decembrie 1989, militarii au evitat o baie de sânge în România. Cât de disperat trebuie să fie Guvernul PD-L, de vreme ce-l toacă şi-l intoxică pe preşedintele nostru, cerându-i să acopere gafele guvernării şi să-l şi pună să-şi asume eşecurile. Mi se face milă şi asta pentru că sunt un bun român, nu pentru că îl iubesc pe preşedinte, fiindcă am declarat-o de mult că nu-l iubesc, dar mă simt obligat să-l respect, aflându-mă (culmea!) şi eu printre cei care au contribuit la ridicarea veniturilor naţionale cu aproape 50% din venituri în fiecare lună.

Cred că pe toţi ne va ajunge blestemul pensionarilor, deoarece aceşti oameni ne-au devenit acum povară şi vreau să vă reamintesc de „Repetabila povară” a lui Adrian Păunescu, capodoperă care ne arată cât de aproape suntem de vârsta de pensie.

I-aş aminti lui Emil Boc că trebuie să citească acest poem şi să nu se mai bâlbâie. I-aş recomanda premierului să nu-l mai încurce pe Traian Băsescu în guvernarea naţiunii şi să plece şi de la Palatul Victoria şi de la cârma partidului, pentru că, acoperindu-şi mereu camarila de hoţi, pare ca un fel de Ali Baba.

În România, Educaţia a intrat în funerarii, asasinată de un ministru care pretinde că a învăţat afară, la fel ca mama-Omida, Sănătatea vorbeşte deja în limbi străine, în timp ce poporul se roagă pentru un ajutor divin pentru eroul neamului Bartolomeu Anania, care a scos creştinii în stradă la Cluj, exact de acolo de unde ne vine ciudatul rău naţional patronat de Emil Boc.

Notă! Traian Băsescu nu este vinovat că ne conduce, vinovaţi suntem noi că l-am ales. Vinovate sunt partidele politice care au opus unui preşedinte jucător un eventual preşedinte săritor. În jocul de şotron, organizat pe teritoriul românesc, fiecare miliardar are loc şi pentru cimitirul pe care-l propune prin intermediul politicienilor care nu au nici măcar minte cât o găină. Altfel, nu s-ar lăsa aşa de uşor corupţi, ţinând cont că şi părinţii lor se află printre pensionari, chiar printre acei pensionari care blesteamă, deopotrivă, atât jaful Puterii, cât şi al Opoziţiei. În rest, Dumnezeu cu mila!

Constantin Bunilă