Rezultatul de la alegerile parlamentare i-a adus PSD-ului, condus cu mână forte de preşedintele Liviu Dragnea, cel mai bun rezultat din perioada modernă a social-democraţiei în România. Şi totuşi, Liviu Dragnea nu avea şi nu are încă voie să devină prim ministru. El l-a urmat la cârma PSD pe fostul preşedinte şi ex-prim ministrul Victor Ponta, demisionar în urma incendiului de la Colectiv şi a protestelor din stradă, bine instrumentate de cei interesaţi de plecarea sa de la guvernare. Astfel, Klaus Werner Iohannis a obţinut „pohta ce-a pohtit”, aducându-şi „guvernul meu”. Dacă o fi fost al lui, al Bruxelles-ului ori al lui George Soros, în mare măsură. Dacă între preşedintele Iohannis şi primul ministru Ponta a existat o colaborare instituţională, mai mult de ochii lumii, premierul Dacian Julien Cioloş, plătit cu 840 euro lunar şi după ce n-a mai fost la Palatul Victoria, coabitarea a apărut ca o frăţie de cruce dăunătoare României, nici viitoarele Guverne Grindeanu şi Tudose n-au avut linişte.Despre situaţia de acum se exprimă cel mai bine un fost ministru de externe, deci un diplomat, fostul prim ministru Adrian Năstase. Aş zice un universitar şi un înţelept.Adrian Năstase a avut recent o primă reacţie după scandalul dintre Liviu Dragnea şi Mihai Tudose, care scandal a dus la remanierea lui Răzvan Cuc, Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb. Într-o postare pe blogul personal, având ca temă coabitarea, Adrian Năstase transmite că în momentul în care „preşedintele unui partid aflat la guvernare nu este premier” coabitarea este necesară. Totodată, Adrian Năstase a postat la textul respectiv, cu o ironie fină, o ilustraţie cu două curci şi mai multe pisici la Cornu. „Coabitarea înseamnă ca, în anumite condiţii, într-o societate civilizată, este necesar să convieţuieşti cu o altă persoană. Eşti nevoit, în mod obiectiv, să faci acest lucru. Poate fi vorba de vecini, dar şi de reprezentanţi ai instituţiilor statului. Coabitarea poate fi determinată, în politică, de alegători. Este cazul şi acum. Se spune că alegătorii nu greşesc niciodată. Am unele îndoieli. Spre exemplu, atunci cânt l-au votat de două ori pe Băsescu. Dar asta e… Istoria nu poate fi schimbată. Problema este ce am învăţat din ea. Coabitarea poate fi necesară şi atunci când preşedintele unui partid aflat la guvernare nu este şi premier. Apare necesitatea unui altfel sau alt tip de coabitare. Important este ca aceste tipuri de coabitare să se bazeze pe regulile constituţionale dar şi pe reguli clare, de departajare a competenţelor”, a scris Adrian Năstase pe blogul personal. Revenind la scandalul dintre Dragnea şi Tudose, dacă acesta a fost provocat, cum se spune, de consilierul de imagine Felix Rache, schimbat între timp, nu-i a bună. La fel cum nici însuşirea de către premierul Mihai Tudose a ideii năstruşnice şi neconstituţionale a preşedintelui Klaus Werner Iohannis cum că la politicieni nu funcţionează prezumţia de nevinovăţie. Ci o prezumţie cu totul altfel. Ceea ce este total greşit.
ION PREDOŞANU
P.S. Între timp, pachetul de legi ale justiţiei, în faza de proiect, a ajuns la Comisia specială parlamentară, condusă de Florin Iordache. În mod neaşteptat, preşedintele PSD şi al camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, i-a transmis lui Iordache să ţină seama că EL nu doreşte ca preşedintele Iohannis să fie exclus de la numirea şefilor parchetelor. Cine şi ce să mai înţeleagă? (Ion Predoşanu)
