M-a sunat amicul Ştefan Stăiculescu, un gorjean get-beget din Târgul Cărbuneştilor şi transplantat în comuna vâlceană Nicolae Bălcescu. Dragostea sa pentru meleagurile natale şi, mai ales, pentru Brâncuşi n-au încetat. Ci, parcă, se înteţesc pe zi ce trece.
A scris un eseu minunat şi doct despre Nemuritorul Brâncuşi. Prea marea sa teamă de a nu supăra pe nimeni l-a făcut să folosească iniţialele R.V., în locul numelui adevărat de Radu Varia. Un fost înalt activist al CC al UTC, din vremea când prim secretar al tineretului comunist din România socialistă era chiar actualul domn Ion Ilici Iliescu. Mă rog, după mai multe minute de convorbiri telefonice şi reveniri a fost de acord să-i dau numele aceluia ce s-a înfruptat din gloria postumă a marelui Brâncuşi.
Cu sprijinul preşedintelui Ion Iliescu, Radu Varia a obţinut dreptul de a umbla la Coloana Infinită. Pe care-a demontat-o, văcsuit-o şi cu mare greu… a pus-o la loc. Luase pentru asta 2,5 milioane dolari de la Banca Mondială, comisionul lui Radu Varia fiind de 10%, vreo 250.000 de dolari. Başca faptul că statul francez la decorat pentru ispravă cu Legiunea de Onoare. În realitate, profesorul Ştefan Stăiculescu deţinea, la acea vreme, calitatea de Consilier judeţean. Şi ştie prea bine că intenţia criminală a lui Radu Varia a fost de a trece peste ocean, în Statele Unite ale Americii modulele Coloanei Infinite. Noroc cu gorjenii adevăraţi – prof.univ.dr. Ion Mocioi şi omologul său Dan Ilie Moprega – care s-au opus. Şi pe toată durata şantierului din Parcul Coloanei Infinite, 24 de ore din 24, actvitatea restauratorilor se afla sub atenta supraveghere a Poliţiei – Comisar şef actualul Chestor(r) Constantin Codiţă, şef al Poliţiei municipiului Col.(r) Ion Giura, ambii de loc din comuna lui Brâncuşi, adică Peştişani -, Jandarmeriei, armatei şi a SRI.
Maestrul slovelor meşteşugite despre idolul său C. Brâncuşi – l-am numit pe Ştefan Stăiculescu – mi-a promis să revină asupra acestui subiect cu lux de amănunte. Eu, unul, regret că în judeţul Gorj nu se face NIMIC pentru ceea ce şi Dr.Ing. Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, recunoaşte că este un brand al judeţului. Adică, Imensul C. Brâncuşi. Casa sa memorială de la Hobiţa pare părăsită, iar şoseaua Peştişani-Hobiţa, de numai 3 kilometri, este plină de gropi. În realitate, asfaltarea ei datează din 1967, de pe vremea mult huliţilor comunişti. Pe atunci, şeful Inspectoratului de Miliţie al Regiunii Oltenia se numea Sprâncenatu, ajuns general activ şi apoi degradat pentru că-i rămăsese băiatul în străinătate. Ei bine, generalul Sprâncenatu s-a dus la primul secretar al Regiunii Oltenia, Ion Stănescu, şi l-a rugat să asfalteze porţiunea de şosea din centrul comunei Peştişani până la Casa Memorială „C. Brâncuşi”. Nu de alta, dar vin mulţi turişti străini şi ne facem ţara de râs. În concluzie, mare păcat că judeţul Gorj nu e condus de un om capabil, de talia fostului prim secretar al Regiunii Oltenia – Ion Stănescu. În 1967, Nicolae Ceauşescu a organizat la Bucureşti, primul Simpozion cu participare internaţională „C. Brâncuşi”, la împlinirea a zece ani de la trecerea la cele veşnice a Titanului de la Hobiţa.
Ion Predoşanu
