Oricâte eforturi a făcut preşedintele Klaus Iohannis, mai ales declarativ, n-a izbutit să ne convingă că ar face o altfel de politică. Aşa cum promisese. Seamănă din ce în ce mai mult cu predecesorul său – Traian Băsescu, fiind chiar mai dur în relaţiile cu primul ministru.
Cât despre banalul fapt, pentru el, că nesocoteşte Constituţia şi nu este un moderator cum ar trebui la un preşedinte care-a promis să fie imparţial şi să nu se amestece în vălăul partidelor politice e de domeniul evidenţei. Pur şi simplu îl copiază pe Traian Băsescu, cel legat ombilical de PDL ani de zile. Numai că Herr Klaus Iohannis, deşi n-are nimic liberal în el, o ţine gaia maţu’ cu „Guvernul meu” şi ajungerea la Putere a Noului PDL sau a Noului PNL, cum vreţi să-i ziceţi că, oricum, e totuna. Păcatul cel mare e acela că nu vrea să-l dea jos pe primul ministru Victor Ponta prin căi democratice. Pur şi simplu îi cere demisia, fie de la amvonul Administraţiei Prezidenţiale ori din interviul pe care l-a acordat Financial Times.
Şi, uite-aşa, ne îndreptăm “Pas cu pas” spre statutul Colonie şi autoritarism! DE ani buni de zile, guvernele României – căci formula „Guvernul meu” e penibilă şi dictatorială – nu mai decid singure politicile economice şi speciale fără Acordul FMI. Cam de când Traian Băsescu ne-a băgat cu gâtul în laţ şi a împrumutat 20 de miliarde euro de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Chestiune pe care-o continuă strălucit urmaşul Băsescului, Herr Iohannis.
Care preşedinte Klaus Iohannis se află în situaţia lui Nero. Ce contează că cetăţeanul Victor Ponta se bucură, conform Constituţiei, de prezumţia de nevinovăţie. Fără a fi judecat, ci doar victimă a unui dosar însăilat de un procuror DNA pe colţul mesei, la Ordinul slugii Kovesi – aceeaşi persoană sinistră din echipa lui Traian Băsescu, păstrată şi de noul Dictator! Aşa cum a păstrat-o şi pe Livia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, o persoană abuzivă – a se vedea Cazul Mariana Rarinca, care-a stat 191 de zile în detenţie! Fără a fi vinovată – şi, deci şantajabilă.
Explicaţia trădării „Domnului General” Gabriel Oprea, sper că am scris bine numele plagiatorului şi trădătorului, constă în Dosarul nr. 293/P/2014 ce zace în fişetele cele mai ascunse ale DNA-ului. Şi totuşi, nu-i exclus ca şi Călin Popescu Tăriceanu să fie ameninţat cu vreun dosărel. Altfel nu se explică participarea parlamentarilor membri ai Alianţei Liberale şi Democrate la şedinţa din plenul Parlamentului pentru alegerea sau nu a lui Mihai Răzvan Ungureanu ca director al SIE. Nu ştim cum au votat şi dacă au votat cei de la ALDE, dar ei au asigurat cvorumul de şedinţă!
Ion Predoşanu
