Motto: „Aşadar, ia românească atât cuvântul, cât şi cămaşa în sine fără pereche în lume! – pe lângă frumuseţea fără seamăn -, deşteaptă simţuri şi învie poveşti, pe care altfel supuşi uitării, le-am lăsat pradă capriciilor timpului.” – Teodor Dădălău, în Albumul Ia gorjenească
Îmi este greu să încep aceste note despre o atitudine pe care aş dori-o cândva transpusă într-un fapt real. La fel cum îmi este greu să trec peste nişte gânduri extraordinare ce aparţin celui mai mare scriitor gorjean din toate timpurile şi, totodată, cel mai mare poet de la Mihai Eminescu încoace – Tudor Arghezi, care ne zicea: „Gorjeanul, comparat cu ceilalţi români, consideraţi pe judeţe, are un nu ştiu ce are, ceva aşa, ca un lipici al lui, a noimă de aristocraţie…”
Ei bine, vineri şi sâmbătă s-a desfăşurat în Gorj – la Târgu Jiu şi la Hobiţa, comuna Peştişani – o amplă manifestare folclorică, cu participare internaţională sub egida România autentică, manifestare culturală aflată la a treia ediţie, precedenta fiind în Munţii Bucegi, de data aceasta ca un Festival al iei gorjeneşti, pentru buna desfăşurare a căreia şi-au dat mâna într-un parteneriat public-privat mai multe forţe adevărate iubitoare de tot ce-i românesc, autentic şi de fală.
Chiar vineri s-au aflat rezultatele Brexit-ului din Marea Britanie, eveniment cu urmări pentru viitorul Uniunii Europene, dar fără ca să-i pese cuiva, dintre participanţii la Festivalul Iei gorjeneşti din cadrul manifestării de suflet România autentică. Doar preşedintele Klaus Werner Iohannis i-a strâns la Palatul Cotroceni pe primul ministru Dacian Julien Cioloş – două personalităţi sau personaje, cum vreţi să le spuneţi, pe care nu-i văd că le-ar putea cineva găsi îmbrăcaţi în ie gorjenească, şi care oricum pun România autentică pe planul al paisprezecelea – apoi pe Guvernatorul BNR pe viaţă al Republicii democratice, cred eu, numită uneori cu sau fără temei Colonia România -, şi pe liderii unor partide politice parlamentare aflaţi pe posturi decorative. Cu excepţia Preşedintelui ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, Preşedinte al Senatului României, care-a refuzat invitaţia pe bună dreptate. Timpul scurt de la aflarea rezultatelor Brexit-ului cetăţenilor Marii Britanii, nişte naţionalişti orgolioşi care abia după vot şi-au dat seama de greşeala comisă, nu i-au permis liderului ALDE să aibă o analiză pertinentă.
Desigur, mă refer doar la cele întâmplate la Hobiţa, în comuna Peştişani. Unde de vineri după amiază până târziu în noapte s-a cântat şi s-a horit ori jucat sârbe gorjeneşti, în faţa a multe mii de oameni. Din Gorj, dar şi din întreaga ţară, ba chiar au venit şi români de peste hotare! Merite au mai mulţi şi este bine că noul Preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Cosmin Popescu, a onorat Festivalul iei. Unul transmis în direct de două posturi de televiziune Etno TV şi TV Sud. Nu doar prezenţa acestora în Gorj şi la Hobiţa li se datorează celui mai îndrăgostit de folclorul, etnografia locurilor – omul de afaceri Vasile Brâncuşi, născut la Peştişani, acela care-a băgat adânc mâna în propriile buzunare pentru promovarea turistică a zonei. Anul acesta, Tabăra sa privată de artă plastică – de sculptură, de pictură -, printre invitaţi fiind mai anii trecuţi şi bulgarul Ivan Kancev, maghiari din Sfântu Gheorghe ori Cluj, moldoveni de peste Prut şi numeroşi artişti plastici gorjeni, ajungând în anul 2016 la a IV-a ediţie.
Chiar dacă ex-Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj – Ion Călinoiu nu a excelat în dăruirea sa pentru activitatea culturală, ei bine, lucrurile puse la punct de domnia sa a permis incontestabilul succes de azi al Festivalului Iei gorjeneşti. Ne aducem aminte cu plăcere că la iniţiativa domniei sale s-a inclus în agenda culturală, din 14-17 ianuarie 2016, la Târgul Internaţional de Turism de la Viena(Austria) unde s-au lansat mai multe albume etnografice, apărute la Editura CJCPCT Gorj, avându-l autor pe împătimitul Artist al imaginii Teodor Dădălău, dintre care amintim: „Călător prin Gorjul de odinioară”, „Ia gorjenească”, prefaţată de prof.univ.dr. Gabriela Rusu-Păsărin, şi „Spectacolul lemnului”(cu o Prefaţă de celebrul Patriarh al Prozei româneşti contemporane Dinu Săraru) şi „Gorj –locuri minunate”. Desigur, anul viitor manifestarea România autentică va fi pe alte meleaguri. Nu trebuie renunţat la permanentizarea Festivalului Iei gorjeneşti. Şi în nici un caz la posibilitatea ca Ia gorjenească să intre în Patrimoniul universal, prin UNESO, dar şi obţinerea unul „Brand de ţară” cu numele Ia gorjenească. De ce să le mai permitem chinezilor să producă ii pe bandă rulantă din poliester şi cusute cu maşini de cusut cu programe şi să stoarcă bani frumoşi, dar nemeritaţi pe un produs autentic gorjenesc! Numai la angroul EUROPA, din Bucureşti, iile gorjeneşti sunt vândute ca și chinezării. Să se termine odată cu furturile de acest fel şi cu blasfemia adusă unui produs autentic Made în România!
ION PREDOŞANU
