Ca la noi, la nimeni/Oameni cari mai sunt, tradiţii pe cale de dispariţie!

476

Am început cu o parafrază a unui titlu arhicunoscut – Oameni cari au fost – pentru cei mai de vârsta mea ori cei cu brumă de cultură. Cultură generală ori istorică. Am fost de faţă în Biserica din Drăgoieşti, fost sat al fostei comune Brădiceni din care-a mai rămas doar Brădiceniul ca localitate a comunei Peştişani, la a doua lansare a cărţii MISIUNE ÎNDELINITĂ a generalului în rezervă Constantin Ispas.
Numită Carte în cronica sau recenzia semnată de poetul, prozatorul şi publicistul Ion Căpruciu. Cu multe fineţuri, domnul Căpruciu nu iartă faptul că volumul are unele lacune, de neiertat pentru un fiu al Brădicenilor. Mai ales că, pe pagina a treia, de gardă, Cartea este subintitulată PEŞTIŞANI VATRĂ DE EROI. Propun să trecem peste orgolii şi să recunoaştem că de la reforma administrativă din 1968, fără vina celor din Peştişani, comuna Brădiceni – fostă Plasă şi chiar Târg pe vremurile Domnului Tudor Vladimirescu, ce avea căpitani de panduri din Brădiceni. Căpitanul Moangă este doar unul dintre ei, ca şi Mămăronii.
Nici nu are importanţă acum şi aici, faptul că lansarea cu pricina s-a petrecut în absenţa autorului principal – Gen(r) Constantin Ispas. Un Om cu o mare, un mare caracter, singurul istoric militar din Europa care-a fost şi combatant în cel de-al Doilea Război Mondial. La vârsta domniei sale, 91 de ani pe 23 august 2016!, are voie să se recreeze într-o staţiune. Important, iniţiativa celei de-a doua lansări de carte i-a aparţinut aceluia care este Sponsor unic al Cărţii – Prof.univ.dr. Constantin Mircioiu, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România.
Ce-i uneşte pe cei doi? În primul rând, şi distinsul domn general în rezervă C. Ispas provine dintr-o familie săracă din Turcineşti, la fel ca şi Fratele Costel Mircioiu. Primul a fost Copil de trupă în al Doilea Război Mondial, cu o carieră impresionantă mai apoi în armată, iar al doilea n-a putut să fie întreţinut ca elev al Liceului „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu de familia sa cocoşată de cotele impuse de comunişti şi a urmat un liceu militar. Ca absolvent strălucit al Facultăţii de Farmacie militară a rămas cadru didactic universitar. A devenit Decan al Facultăţii de Farmacie al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davilla”, Cancelar, conducător de doctorate şi inventator de medicamente!
Dar Constantin Mircioiu nu s-a mulţumit cu atâta lucru. Om cu credinţă în Dumnezeu intra în biserici chiar în uniformă militară şi a fost înaintat până la gradul de Colonel. A urmat cursurile Facultăţii de Matematică a Universităţii Bucureşti, şi-a luat doctoratul şi titlul de profesor universitar în matematici. A predat la Bucureşti, Craiova – unde-a condus masterate, New York şi în alte mari oraşe occidentale.
Ieri, de Sfântul Pantelimon, după slujba oficiată de Preotul Paroh Ion Grindeanu, bunul creştin Constantin Mircioiu nu s-a bătut cu cărămida-n piept cu ce a făcut el. A vorbit frumos, ca un bun patriot şi iubitor de neam că România este nemuritoare atâta timp cât se va vorbi româneşte, cât există dragoste de aproape şi chiar iubire între semeni. Iar istoria îşi va urma cursul ei. Evident, nu l-am citat, ci am selectat nişte idei.
Oameni precum Constantin Mircioiu şi Eroul între Eroi Constantin Ispas sunt printre noi. Nici Domnul General în rezervă nu se laudă cu minunatele fapte de veritabilă istorie pe care le face. Are şapte cărţi adevărate tratate de Istorie trăită, în cea mai mare parte. Și I-a făcut un legământ bunului Dumnezeu că nu se va opri până nu va scrie 9 CĂRŢI. Să-i dea Dumnezeu sănătate! Că-i mai bună decât toate.
ION PREDOŞANU
P.S. Pe vremuri, la Brădiceni exista pe 27 iulie a fiecărui an tradiţia unui târg de Sfântul Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon. La care veneau olari din cele patru zări, meşteşugari să-şi vândă produsele artizanale şi câte şi mai câte. Acum n-am zărit decât nişte balaoacheşi cu mărfuri Second Hand şi atât. Ne mor tradiţiile şi noi nu facem chiar nimic?(Ion Predoşanu)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here