De când eram copil, am crescut cu privirea peste Prut, revenind, mânată de dor, pe frumoasele meleaguri gorjene, în aceste zile irepetabile de toamnă călduroasă, parfumate cu miros de crizanteme și de mustul de la struguri! Am ajuns la Mănăstirea «Sfânta Treime» de la Strâmba Jiu, din Oraşul Turceni, ca să înalţ o rugăciune către Bunul Dumnezeu, să-i binecuvinteze viața cu multă sănătate, răbdare și liniște sufletească, Maicii Starețe Marina Gligor Stavrofora, ca şi Maicii Stareţe Iustina Popovici Stavrofora, de la Mănăstirea «Sfânta Ana», Orșova.
Venim la aceste mănăstiri, ca să ne vindecăm sufletele, bucurându-ne că vedem cum pe chipul blând, dar uşor obosit al maicii Marina Gligor, strălucește lumină și căldură, acesta fiind un semn de binecuvântare, de lumină a sufletului, inspirând și celor din jur, să-L cunoască pe Dumnezeu, trăind credința prin fapte.
“Maica mea – rază de soare, cum să-ți mulțumesc eu, oare?”, selectând, astfel, cuvinte peste tot, în adâncul mării și sub fiecare nor, în mărgăritare și sub raze de soare, să pot reda dragoste, mulțumire și recunoștință pentru clipele revederii în frumoasele colțuri de rai ale Gorjului și Mehedințiului.
În discuțiile avute cu gazdele mele, am simțit perfecțiunea, de la senzaţie până la gândire, fiind vegheate noi, mereu, cu frica Lui Dumnezeu. Nu am cuvinte suficiente ca să vă spun cât mă bucur, cât am să trăiesc, de fiecare revedere! “Vă spun că Vă iubesc, având în suflet o durere, / Voi mereu îmi dați putere, să învingem bariere. / Când mi-e sufletul rănit, măicuțe scumpe, Vă strig, dorind să știți durerea mea, alinându-mi inima”.
Mănăstirea «Sfânta Ana», de la Orșova, loc sfânt, binecuvântat de Dumnezeu, ne-a impresionat prin frumoasele peisaje de toamnă, prin șoaptele irepetabile ale Dunării, prin discuțiile cu Maica Stareță Iustina Popovici, care ne-a întâmpinat cu chipul ca o rază de lumină, cu inima ca o pâine scoasă din cuptor, cu o lacrimă curată, apărută în obraz, în cadrul discuțiilor despre istoria contorsionată a românilor Basarabiei Moldave, visând şi aşteptând reîntregirea țării, pentru că fiind uniţi, acest plai mioritic, ar putea prospera: «Spune maică, de ce plângi, când la pieptul tău ne strângi? Am simțit măicuța mea, dulce mângâierea ta». De aici, marea dorință de reîntregire a țării, rugându-Vă la Dumnezeu, să ne facă dreptate, ținând frate lângă frate, să ne dea credință, stingând orice reavoință, fiind izvor nesecat de dragoste și cucernicie din care să ne împărțiți câte un strop și nouă, fiilor Duhovnicești.
Să ne trăiți și să stropiți cu sfântă raza dragostei pe cei ce Vă înconjoară! Vă mulțumesc pentru dragostea dovedită în cadrul întâlnirilor, căldura, încrederea și susținerea, bunăvoința și înțelegerea, pentru că de ani buni, faceți parte din viața mea!
În cadrul pelerinajului, am vizitat și una dintre «perlele» Gorjului, Mănăstirea Lainici. Parcurgând «lungul» drum al Gorjului, pe aripile dorului, venim de câte ori simţim nevoia, atât un grup de femei, cât și împreună cu consătenii mei din s.Lozova, Republica Moldova, satul de baștină al vrednicului de pomenire, Mitropolit Nestor Vornicescu, unde simțim căldură și lumină. Dialogând cu marele și sfătosul ieromonah, Starețul Ioachim Pârvulescu, un adevărat «templu» al bunăvoinței, al înțelepciunii şi al iubirii de neam, țară și credință, am simțit responsabilitatea față de biserica noastră și faţă de tot ceea ce se întâmplă în țară și, desigur, faţă de marea dorință de reîntregire a acestui neam. Aducem sincere mulțumiri familiei Constantin și Livica Văduva din Turceni, pentru ospitalitatea și frățietatea manifestate în cadrul pelerinajului!
Sincere mulțumiri, Mitropoliei Olteniei, pentru «focul aprins» în vatra monahismului de către marii gânditori ai neamului românesc!
Alese cuvinte de recunoștință adresăm și Mănăstirilor «Mraconia» și Dobrița! Urări de bine și de sănătate, mult calm, luciditate şi înțelepciune, pentru ca dificila misiune duhovnicească să fie dusă către un final demn, întru realizarea credinței strămoșești.
Cu alese sentimente de dragoste și prețuire, MARIA BORDEIANU, s. Lozova, Republica Moldova, Asociația Femeilor «Focul din Vatră».
