Dorința autorităților locale și județene de a înființa un muzeu Constantin Brâncuși la Târgu-Jiu ar putea să nu se materializeze prea curând. De câțiva ani de când au demarat discuțiile și procedurile pe această temă progresele sunt nesemnificative, chiar dacă spațiul în care ar urma să fie amenajat muzeul a fost pus la dispoziția Ministerului Culturii. Curatorul Atelierului Brâncuși de la Paris, Doina Lemny, prezentă la Târgu-Jiu la împlinirea celor 80 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental Calea Eroilor, a declarat destul de tranșant că un muzeu dedicat sculptorului nu își are rostul pe malul Jiului. Ea este de părere că aici nu ar mai fi nimic interesant de expus pentru vizitatori atâta timp cât orașul are deja singurele opere brâncușiene din lume expuse în aer liber. În plus, mare parte din obiectele care i-au aparținut artistului se regăsesc la Paris, acolo unde Brâncuși a trăit și a creat vreme de peste o jumătate de secol. “Ce să expui? E casa memorială de la Hobița, dar este doar o casă țărănească tipică din Gorj. Să fim serioși, poate fi asemănătoare cu cea din Bărăgan, din Moldova, dar nu este o casă memorială Brâncuși deloc! În muzeul Brâncuși ce 
am putea expune când ai Ansamblul alături? Documentație nu există, iar dacă ar trebui să acumulăm pentru Târgu-Jiu documentație ar fi numai copii xerox, care nu interesează pe nimeni. Știu că se fac eforturi ale Uniunii Artiștilor Plastici de a face aceste tabere de sculptură vara. E foarte frumos. Ele nu contribuie însă la un muzeu Brâncuși. Autoritățile pot să își ia gândul de la acest lucru pentru că nu avem ce expune într-un muzeu Brâncuși. Nu avem opere. Ansamblul în sine este un muzeu. Nu mai trebuie o construcție alături în care să expunem ce? Fotocopii xerox? Nu ai ce să expui! Nu așa îl respectăm pe Brâncuși!”, a precizat Doina Lemny. Aceasta afirmă că autoritățile ar trebui să se preocupe mai degrabă de îmbunătățirea infrastructurii și să se asigure că turiștii au drumuri bune și căi ferate moderne care să îi ajute să vină la Târgu-Jiu. Muzeul în aer liber cu operele brâncușiene poate fi motorul dezvoltării urbei de pe Jiu, dacă turiștilor le sunt asigurate însă și condiții facile de acces. Până atunci, iubitorii lui Brâncuși ar trebui să se bucure cât mai mult de moștenirea lăsată de acesta orașului. ”Brâncuși a fost foarte fericit pentru acest Ansamblu de la Târgu-Jiu. Era conștient că lasă țării sinteza operei sale. Ca un bun gospodar ce era și-a împărțit moștenirea în mai multe părți în locurile dragi lui. La București există o colecție din sculpturile lui din tinerețe, la Craiova, de asemenea, iar la Târgu-Jiu a creat sinteza operei sale pentru că i s-a dat ocazia și de către Liga Femeilor Gorjene condusă de Arethia Tătărăscu. A fost foarte entuziasmat când a primit această comandă. A avut tot ce i-a trebuit, a impus propriile condiții și a realizat o capodoperă pe care sperăm să o introducem cât mai curând pe lista UNESCO. La Paris a lăsat atelierul și o spun cu aceeași convingere că Brâncuși știa că acolo le era mai ușor oamenilor să vină și să vadă ce a creat el timp de 50 de ani. Să nu uităm că a trăit la Paris din 1904 până în 1957. Era normal ca un bun gospodar să își împartă moștenirea în locurile dragi lui”, mai afirmă Doina Lemny.
Gelu Ionescu
