Copiii rromi, integraţi în şcolile târgujiene prin proiecte cu finanţare europeană

Copiii de etnie rromă din două unităţi şcolare din municipiul Târgu-Jiu vor participa la o serie de cursuri speciale, realizate în afara orelor de curs, menite să îi ajute să se integreze mai bine.

Numit „Să învăţăm împreună”, proiectul este finanţat din fonduri europene, Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj având ca parteneri un liceu şi o şcoală generală.

Proiectul „Să învăţăm împreună” vizează copiii cu probleme, în special pe cei de etnie rromă din două unităţi şcolare din municipiul Târgu-Jiu. Este vorba despre Şcoala Generală „Alexandru Ştefulescu” şi Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Constantin Brăiloiu”. „Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj are ca parteneri cele două şcoli. Am ales aceste instituţii întrucât s-au identificat copii care pot fi defavorizaţi şi încercăm să îi ajutăm. Este vorba, în special, despre elevii de etnie romă. Proiectul se desfăşoară pe o perioadă de 2 ani. Noi vom forma cadre didactice în spiritul educaţiei incluzive şi după aceea aceste cadre didactice vor lucra cu copiii în afara programului un tip de educaţie remedială, astfel încât copiilor să le facă plăcere să stea în şcoală”, a declarat Iustin Paralescu, inspector şcolar general. În fiecare dintre aceste două şcoli, de-a lungul timpului, s-a observat o nevoie de abordare cu totul altfel a integrării copiilor cu probleme. „Promovăm nişte şcoli incluzive moderne şi dorim îmbunătăţirea performanţei şcolare, îmbunătăţirea respectului de sine, respectul faţă de ceilalţi, interculturalitatea şi respect pentru mediul înconjurător. Copiii romi sunt grupul ţintă”, a mai spus Paralescu. „Noi suntem parteneri în acest proiect. În jur de 100 de elevi fac parte precum şi 29 de cadre didactice. Ne bucurăm pentru că este prima dată în ultimii şapte ani când avem un proiect european”, a completat şi Aurelia Savu, directorul Liceului de Muzică şi Arte Plastice.

„Sunt curioşi să participe”

Situaţia Liceului de Muzică este una destul de ciudată. În urmă cu câţiva ani acesta şi-a mutat sediul din zona centrală într-un cartier cu o pondere mare de persoane de etnie rromă. Copiii acestora au început să frecventeze cursurile acestei unităţi de învăţământ, numărul lor fiind destul de mare. De aici până la sentimentul de neintegrare a fost numai un pas pentru micuţii minoritari. „Avem copii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, copii rromi care nu se prea integrează şi au nevoie de atenţie specială. Mai ales că noi ne-am mutat în cartierul acela unde sunt mai mulţi rromi şi chiar era necesar un astfel de proiect. Vor face grupuri ţintă cu ei, după ore, sâmbăta, duminica. Deja avem copii care vor să vină. Activităţi despre mediu, despre istoria romilor, muzică, artă, teatru, sănătate. Copiii sunt curioşi şi vor să participe”, a spus Savu.

„Problemele vin din partea comunităţii lor”

Subprefectul judeţului Gorj, Marcel Romanescu, crede că problema integrării copiilor rromi nu este la instituţiile şi etnia majoritară şi că totul s-ar putea realiza, inclusiv educarea acestor copii, prin manifestarea de mai multă înţelegere de către romii adulţi. „Eu nu cred că problema integrării este din partea comunităţii, că nu li s-au asigurat la nivelul judeţului toate condiţiile pentru a se putea integra fără probleme. Problemele vin mai mult din partea comunităţii lor, adică a reprezentanţilor lor, a părinţilor. Şi din acest punct de vedere sperăm că o dată cu lansarea acestui proiect se va găsi înţelegere mult mai mare la părinţii celor care trebuie să participe la activitatea educaţională. Şi prin acest proiect şi prin ceea ce face Inspectoratul Şcolar şi Guvernul, de 20 de ani se tot încearcă să se rezolve dar, spre surprinderea mea, încă mai este un număr mare de copii care nu merg nici măcar la şcoală”, a declarat Romanescu.

“Educaţie precară”

Lipsa de educaţie a majorităţii copiilor rromi şi, mai ales, a părinţilor acestora, duce la abandonul şcolar sau chiar la lipsa totală de şcolarizare. Încă mai sunt copii care nu sunt înscrişi la şcoală la vârsta propice, micuţi care se trezesc în anii adolescenţei că nu ştiu nici să se semneze sau, mai rău, tineri care nu au nicio şansă în viaţă din lipsa studiilor şi a educaţiei. „Sunt unii care realizează târziu, poate atunci când trebuie să îşi ia carnetul de conducere şi îşi dau seama că nu se mai poate fără minimele cunoştinţe. Pierd o mare parte din viaţa lor şi din ceea ce ar putea face în viaţa lor folosindu-se de studii. Am discutat cu fiecare dintre cei doi directori şi sunt anumite probleme care apar în şcolile respective. Problemele sunt determinate, în mare parte, de educaţia precară pe care o au în perioada copilăriei şi e normal că atunci când ajung pe băncile şcolii, o parte din această educaţie se observă”, este de părere şi Romanescu. Proiectul „Să învăţăm împreună” se întinde pe o perioadă de doi ani.

Dorina Cioplea