La 24 martie 2016 s-au aniversat 160 de ani de la naşterea uneia dintre cele mai proeminente personalităţi gorjene din istorie, institutorul, colecţionarul Alexandru Ştefulescu, primul şi cel mai important istoric gorjean, fondator al Muzeului Gorjului, membru al unei pleiade de personalităţi culturale antebelice cuprinzând gorjeni, români ardeleni stabiliţi în Gorj, precum şi străini refugiaţi în România, aşa cum a fost cazul graficianului şi sculptorului polonez Witold Rolla Piekarski.
De la bun început trebuie să remarcăm faptul că, în ultima perioadă, viaţa, activitatea şi opera istoricului Alexandru Ştefulescu s-a bucurat de o atenţie sporită din partea cercetătorilor, o contribuţie cu o valoare deosebită fiind adusă – ca de fiecare dată – de istoricul Gheorghe Nichifor, cel care i-a dedicat lui Alexandru Ştefulescu un studiu care pune în lumină, în mod magistral, personalitatea complexă a primului istoric gorjean, studiu care constituie o lectură obligatorie în analiza acestei personalităţi.
Alexandru Ştefulescu s-a născut în familia preotului Constantin Ştefulescu din Târgu-Jiu la 24 martie 18561. Avea să urmeze cursurile şcolii primare din oraşul natal, pe care le va absolvi cu rezultate deosebite. Neavând posibilitatea desăvârşirii studiilor în oraşul natal, va merge la Râmnicu-Vâlcea, pentru ca, în anul 1877 să obţină diploma de absolvire a celor 4 clase ale Seminarului Teologic Central din Bucureşti.
După absolvirea Seminarului Teologic Central, întrebat fiind de către protoiereul judeţului Gorj, Ştefan Nicolaescu, dacă vrea să fie preot, răspunde negativ, alegând cea de a doua posibilitate, aceea de a se dedica muncii de luminare a minţilor tinerelor generaţii3. Prin ordinul Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor No. 8972 din 2 septembrie 18772 va fi numit şi va funcţiona un an la Şcoala Primară de Băieţi din Câmpina4.
La 13 martie 1877, în contextul pregătirilor pentru intrarea României în războiul de independenţă, la sediul primăriei au fost afişate listele cu tinerii recruţi din Târgu-Jiu şi tot aici au fost primite şi contestaţiile prevăzute de lege5. Printre acestea se afla şi cea a preotului Constantin Ştefulescu adresată primăriei oraşului Târgu-Jiu: „Prin listele publicate de onor Primărie pentru tinerii recrutaţi în anul curent, am văzut că este trecut şi fiul meu Alexandru Ştefulescu, 21 ani. Pentru că numitul se află tocmai în liceul oraşului Bârlad vă rog ca în coloana observaţiei din liste să faceţi menţiunea că dânsul a terminat studiile seminariale de gradul I şi II din Bucureşti. După lege, nu a putut a se preoţi, întrucât îi mai trebuie doi ani pentru a se putea face preot (…). Fiul meu se află în oraşul Bârlad la o depărtare foarte mare şi, dacă s-ar aduce până aici, s-ar cauza cheltuieli mari şi zadarnice, mai ales că el nu a împlinit vârsta de 21 de ani prevăzută de lege“6.
La 4 ianuarie 1879 Alexandru Ştefulescu păşeşte pragul Şcolii Primare de Băieţi din Târgu-Jiu, şcoala unde se iniţiase în tainele scrisului şi cititului, pe care o va părăsi după 31 de ani, atunci când inima-i va înceta să bată7.
La 1 decembrie 1883 se căsătoreşte cu Ana Gheorghiu, fiica negustorului Petrache Gheorghiu, iar la 12 septembrie 1884 se naşte unicul lor copil, Maria8.
În anul 1888, Alexandru Ştefulescu a devenit director suplinitor al Şcolii Primare de Băieţi din Târgu-Jiu, fiind asistat la clasă chiar de ministrul Instrucţiunii Publice, Titu Maiorescu9. De asemenea, Ştefulescu avea să suplinească şi în anul 1889 aceeaşi funcţie, activând, simultan, ca învăţător la clasa a III-a, la celelalte clase fiindu-i colegi de catedră şi subordonaţi: Alexandru Săftoiu, Dem. I. Bozianu şi D. Şerbănescu10.
În anul 1890 Alexandru Ştefulescu a devenit director titular al şcolii, pentru ca la 1 aprilie 1892 să demisioneze, deoarece Primăria i-a tăiat subvenţia11.
Nicolae Iorga avea să-l aprecieze pe prietenul său Alexandru Ştefulescu pentru munca de la catedră şi activitatea bogată de cercetător „fără timp de cercetare“12.
Activitatea desfăşurată de Alexandru Ştefulescu la catedră a fost consemnată de revizorul N. Sterian la 18 octombrie 1890, în registrul de procese verbale: „(…) am adus atâtea mulţumiri călduroase domnului Ştefulescu, în faţa elevilor, recomandându-le şi lor a fi totdeauna atenţi şi a da cuvenita ascultare domnului Ştefulescu, care desfăşoară atâta zel şi devotament în îndeplinirea datoriilor de institutor“13.
Ilustrul dascăl gorjean avea să fie apreciat de importante personalităţi ale învăţământului românesc. Astfel, doctorul Constantin Istrati, chimist, pe atunci inspector general în Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, aflat într-o vizită la Târgu-Jiu, către sfârşitul anului 1893, a rămas plăcut impresionat de activitatea sa didactică şi ştiinţifică. Alexandru Ştefulescu a colaborat cu graficianul Witold Rolla Piekarski, pentru tipărirea lucrării „Mânăstirea Tismana“ apărută la Tipografia Nicu D. Miloşescu din Târgu-Jiu, în anul 189615. Lucrarea avea să fie finalizată în 1893. Ea a fost reeditată în două rânduri, la Bucureşti, în anii 1903 şi 1909, ediţii îmbunătăţite în urma unor sugestii ale savanţilor şi cercetării altor materiale din arhivele mănăstirii şi de la Arhivele Statului16.
O altă lucrare de referinţă a istoricului Alexandru Ştefulescu, „Gorjul istoric şi pitoresc“ a fost editată, de asemenea, la tipografia deţinută de către Nicolae D. Miloşescu la Târgu-Jiu, în anul 1904.
În anul 1906 apărea la Târgu-Jiu lucrarea „Polovragii“, monografie a satului şi a mănăstirii de sub poalele Parângului, precum şi monografia „Strâmba“. În acelaşi an apare în reşedinţa Gorjului, „Istoria Târgu-Jiului“. Cartea cuprinde o serie de documente, pe care autorul le prezintă în prefaţă, prefaţă din care cităm: „În această lucrare materialul istoric se prezintă mult mai bogat decât în ‹‹Încercare asupra istoriei Târgu-Jiului›› (1899, Bucureşti) şi planul expunerii acestui material este corespunzător cerinţelor unei atare lucrări. Afară de aceasta s-au eliminat ipotezele ce s-au dovedit neîntemeiate şi erorile s-au îndreptat“17.
Va urma
Daniela-Lliana Pătraşcu, Dr. Dumitru-Valentin Pătraşcu
1Vasile Arimia, Vasile Bobocescu, Nicolae Mischie, Dan Neguleasa, Alexandru Păsărin, Personalităţi gorjene de-a lungul istoriei, Editura Fundaţiei „Premiile Flacăra – România“, Bucureşti, 2000, p. 67.
2Dan Neguleasa, Alexandru Ştefulescu, în „Litua. Studii şi cercetări“, nr. I, Tipografia Târgu-Jiu, Târgu-Jiu, 1978, p. 128.
3Ibidem.
4S. J.A.N. Gorj, Fond Primăria oraşului Târgu-Jiu, dosar nr. 47/1877-1878, f. 35.
5Gheorghe Nichifor, Alexandru Ştefulescu – un destin în slujba istoriei, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2007, p. 96.
6S.J.A.N. Gorj, Fond Primăria oraşului Târgu-Jiu, dosar nr. 16/1877, f. 38.
7Vasile Arimia, Vasile Bobocescu, Nicolae Mischie, Dan Neguleasa, Alexandru Păsărin, op. cit., p. 67.
8Dan Neguleasa, Institutorul şi istoricul Alexandru Ştefulescu, în Şcoala târgujiană – biografie şi destin, Editura „Gorjeanul“, Târgu-Jiu, 2005, p. 560.
9S.J.A.N. Gorj, Fond Şcoala primară de băieţi, dosar nr. 112/1886-1892, f. 15.
10Seviciul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Fond Ministerul Instrucţiunii, dosar nr. 5040/1890, f. 10.
11Gheorghe Nichifor, op. cit., p. 100.
12Nicolae Iorga, Alexandru Ştefulescu, în Studii şi documente cu privire la istoria românilor, vol. 6, Bucureşti, 1904, p. 9.
13S.J.A.N. Gorj, Fond Şcoala primară de băieţi, dosar nr. 112/1886-1892, f. 23 v.
14Gheorghe Nichifor, op. cit., p. 101.
15Alexandru Ştefulescu, Mânăstirea Tismana, Tipografia Nicu D. Miloşescu, Târgu-Jiu, 1896, passim.
16Gheorghe Nichifor, op. cit., p. 205.
17Alexandru Ştefulescu, Istoria Târgu-Jiului, Tipografia Nicu D. Miloşescu, Târgu-Jiu, 1906, p. 11.
