Constantin Brâncoveanu în câteva portrete votive în biserici din nordul Olteniei

La 15 august  2014 se împlinesc 300 de ani de la martiriul creștinului și luminatului domn al Țării Românești, Constantin Brâncoveanu (1688 -1714).

În memoria vizuală a gorjenilor s-au păstrat doar trei portrete votive ale domnitorului, în frescele pictate ale bisericilor  „Sfinții Voievozi” din Baia de Aramă (județul Mehedinți, în imediata apropiere a județului Gorj), „Adormirea Maicii Domnului” a mănăstirii Polovragi și a bisericii cu același  hram, din Vădeni  (din anul 1962 în componența municipiului Târgu Jiu).
Primele două portrete  au fost realizate în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, 1699 – 1703 și respectiv 1702 –  1712, iar cel de la biserica din Vădeni, mult mai târziu, în 1732 -1733, la aproape 20 de ani de la asasinarea domnitorului.
Biserica mănăstirii din Baia de Aramă a fost construită pe locul uneia mai vechi din lemn (atestată la 1672), la îndemnul domnitorului, care în drumul său de la Cerneți spre Tismana în 9 -12 iunie 1695, propune marelui ban Cornea Brăiloiu și lui Milco Băiașul (vătafului minerilor din zonă), să construiască din temelii o biserică de zid. Astfel, pisania pictată în pronaos arată: „Cu vrerea Tatălui și cu îndemnarea Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh au făcut această sf(ân)tă biserică dumnealui Cornea Brăiloiu vel Ban dimpreună cu dumnealui jupan Milco Băiașul, nepot de frate Poznanu căpitanul, cu toată cheltuiala dumnealoru și  fiind igumenu chir Vasilie Arhimandrit, în zilele prealuminatului creștin domnu Io Costandin Basarab Voievod. Începutu-s-au a să zidi această sf(ân)tă biserică la maiu 22 leat 7207 (1699) și au săvârșit cu toată podoaba ei la maiu 7 leat 7211 (1703). Eu mâna-mi păcătoasă am zugrăvit biserica Neagoe și Parthenie Ieromonah ot Tismana”. Pentru pictarea bisericii a contribuit și domnitorul cu 300 de taleri, așa cum consemna laconic condica vistieriei pe lunile martie – aprilie 1703. „…pentru  lucrul de la Baia de Aramă”.
Alături de ctitorii principali și familiile acestora, redați în pronaos, pictorii călugări de la Tismana îl imortalizează pe domnitor, în naos: „Io Costandin Basarab Voievod”.
Biserica mănăstirii Polovragi  cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită de către marele logofăt Danciu Pârâianu în 1647 – 1648 (pe locul uneia din 1515), dar rămânând neterminată și chiar părăsită, arhimandritul Ioan, primul egumen al mănăstirii Hurezi (ctitorie a voievodului Constantin Brâncoveanu), îl roagă pe acesta să o desăvârșească.
Pisania pictată în pronaosul bisericii arată că: „Această sfântă și Dumnezeiască beserică ce întrânsa se prăznuiaște Adormirea prea Sfintei stăpânii noastre Născătoare de Dumnezeu și pururea feciorii Maici, care biserică fostuo-au zidită den temelia ei de jupan Danciu Părăianu marele post(elnic)  în zilele luminatului Domn Ioan Mateiu B(asarab) Voevod și n-au apucat a o isprăvi nici a o împodobi și au fost și închinat așa negătită la Sf(ântul) Ierusalim și părinții de acolo până la o vreme o căuta, iar de pre vremi întâmplându-să în țara aceasta multe întâmplări și pustie ani 50, iar când au fost leatu 7198 dăruitau Dumnezeu cu stema țării de domnie pe bunul creștin Ioan Costandin Basarab Brâncoveanu Voevod a fi domn a toată Țara Românească și zidind sfântă mănăstire de la Urezi pre aceale vriemi și fiind năstavnec (egumen) la Urez chir Ioan Arhimandrit carele văzând de pururea această casă așa de tot stricată și părăsită adus-au amente cu îndemnare și multă rugăciune cătră al său domn și mare ctitor Ion Costandin Voevod și iubitorul de Hristos. Domnu tocmeală au făcut cu preasfințitul patriarhul al Ierusalimului chir Dosotheiu de au dat această părăsită casă pre seama Mării Sale și Măriia Sa o au dat sfintei mănăstiri Urezii metoc, Măria Sa au dat în locul acestei case la Sf. Ierusalim, trei pungi de bani cu care banisau făcut odăile de la Sf. Gheorghe den București, iar depe  dorința acestui părinte Ioan câștigând această părăsită casă așa s-au îndemnat și ca de isnoavă (grabnic)toate le-au ridicat și cu înfrumușețarea zugrăvelei o au împodobit și slomnul aesta a bisericii l-au făcut ca întru pomeniresă aibă în veci nesfârșit și cei ce au început și ei ce au cumpărat și cei ce în urmă au isprăvit întru slava lui Dumnezeu și întru pohvala macii sfinții sale. Și s-au isprăvit la leat 7212  (1703) meseța (luna) septembrie 11 dzile. … Andrei, Simion, Istrate, Hranit zografus”. În pronaos alături de principalii ctitori (Danciu Părăianu cu familia, Ioan Arhimandrit, Dosotheu mitropolitul Ungrovlahiei  etc.), sunt pictați și domnitorii în timpul cărora s-a construit și apoi s-a  împodobit cu pictură:  Matei Basarab cu soția și Constantin Basarab Brâncoveanu cu soția și cei patru fii.
Portretele au fost executate în anii 1702  – 1703 de o echipă de zugravi de la Hurezi condusă de Constantinos (care pictează mai târziu scena Acoperământul Maicii Domnului de pe fațada vestică a bisericii, pe care o datează 7220 (1712) și unde se și semnează Konst.), împreună cu Andrei, Simion, Istrate și Hranite Grigore, ultimii amintiți și de pomelnicul de la proscomidie: „Pomeni Gdi (Pomenește Doamne) Andreiu, Simion, Istrate, Hranite zugravii care au făcut: Avg (august) 15  l(eat) 7211 ( 1703)”.
Pe peretele estic al pronaosului, se află pictat în frescă, domnitorul Constantin Brâncoveanu și doamna sa Maria  cu  costume bogat ornamentate, ținnd în mâna dreaptă câte o cruce. Domnitorul ține la piept, în mâna stângă, macheta bisericii Polovragi, el fiind alături de ceilalți, amintiți mai sus, drept ctitor al mănăstirii. Deasupra capetelor celor doi se află următoarea inscripție în chirilică: „Bunul și înțeleptul și mult lăudatul Ioan Costandin B (asarab) B(râncoveanu) Voevod  și Doamna sa Maria”. Pe  peretele de sud al pronaosului, în imediata apropiere a domnitorului și a soției sale se află pictați cei patru fii, având următoarele inscripții: „Și coconii lor Costandin Voevod, Ștefan Voevod, Radu Voevod, Matei Voevod”. Pe un pomelnic de lemn, posterior martiriului domnului (ce se mai  păstra la mănăstirea Polovragi, la sfârșitul secolului al XIX-lea), era consemnată și întreaga familie Brâncoveanu, alături de cea a ctitorului Danciu Pârâianu: „Ioan Costandin Vod(ă), gospojda ego (doamna sa) Mariia, sinovih ego (fiii  săi) Costandin Vod(ă), Ștefan Voevod, Radul Vod(ă) Mateiu Voevod, Stanca, Maria, Ilinca, Safta, Ancuța, Bălașa, Smaranda”.
Printre puținele portrete realizate postum în epoca postbrâncovenească, este și cel pictat în biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Vădeni – Târgu Jiu, construită în anii 1698 -1700, ctitorie a marelui ban Cornea Brăiloiu ce își avea reședința în imediata ei apropiere.
Acesta fiind unul din principalii colaboratori ai domnitorului Constantin Brâncoveanu și slujindu-l cu mult devotament în diverse solii la Poarta Otomană sau la curtea de la Viena, precum și moartea sa survenită în 1705, au dus la nefinalizarea lucrărilor bisericii, ea rămânând nezugrăvită. Această sarcină a revenit fiilor săi Dumitrașcu  Brăiloiu (cunoscut sub numele de călugărie de Dosoftei monahul). Acesta, cunoscând activitatea vestiților zugravi Hranite Grigorie, Gheorghe, Ștefan, Simion, etc. reprezentanți de seamă  ai Școlii de la Hurezi (prin opera picturală realizată la bisericile din Bengești (1729) și la mănăstirea Tismana (1732), îi solicită să împodobească cu pictură și ctitoria banului Cornea Brăiloiu din Vădeni.
Pisania consemna: „În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh ziditus-au această beserică întru hr(amul Adorm)irei prea sfintei Născătoare de Dumnezeu den temelie făcută de (dumnea)lui răposatul Cornia Brăiloiul vel ban și rămânând de D(umnealui) nezugrăvită s-au nevoit în urmă fiul Dumnialui sfințiia sa D(ositei) monah Brăiloiul Consilieril de au înfrumusețat-o și au înpod(obit-o cu) zugrăvială precum să vede pentru ca să aibă sfinția sa și (neamul) sfinției sale viacinica pomenire sfârșindu-se la luna lui (deteriorat) l(ea)t 7241 (1732 sau 1733) fiindu zugravi Ranite (apoi deteriorat)”. Numele zugravilor poate fi completat cu cele consemnate în pomelnicul de la proscomidie: „Pomeni Gde (Pomenește Doamne) Ranite Grigorie; Gheorghie; Vasilie;  zugravi: 7241; Ioan ucenic”, iar alăturat: „Nicolea ucenic; Stan ucenic”. Numele lui Ranite zugravul apare și pe sabia sf. Mihail din naos. În pronaos sunt pictați principalii ctitori ai bisericii împreună cu familiile lor, la care comanditarul, Dosoftei monahul a cerut să fie pictat și domnitorul Constantin Brâncoveanu. Pe peretele sudic al pronaosului domnirotul este reprezentat cu un costum bogat ornamentat cu motive florale și vegetale, încins cu un brâu roșu și ținând în mâna dreaptă o cruce. Textul de deasupra portretului consemna:„Io Costandin Brâncoveanu B(asarab) Voevod”. Alături nu este zugrăvită soția domnitorului, ci  „Jupâneasa Mariia Băneasa Banului Milescu soacra dumnealui Dumitrașco Brăiloiu, vară primare lui Costandin Voevod”.
Dr. Vasile Marinoiu