Şi la Bumbeşti mijlocul lunii ianuarie a prilejuit desfăşurarea de activităţi la care membri ai renumitei de acum Şcoli de Literatură de la Tg-Jiu se numără atât printre organizatori, cât şi printre participanţi. Vorbim de I.D.Sicore, Kessy Elis Nicolas şi Victoriţa Stolojanu “De la Eminescu spre noi, 100 de ani de unire’’ se numeşte activitatea culturală dedicată marelui român Mihai Eminescu şi celor din localitate ce scriu, aş zice celor ce cioplesc în limbă precum într-o stâncă, spre a scoate din ea nestemate în poezii şi romane. Scriitorul Ion Popescu-Brădiceni închină un imn lui Mihai Eminescu nu numai din vorbe, ci şi din fapte. “Ieronim şi Cezara’’ este fapta. O carte a sa dedicată marelui Eminescu. Gatej Ştefan, membru al cenaclului Ion Minulescu, ajuns la o vârstă la care se poate uita înapoi şi a analiza bunele şi relele, ne asigură că dacă s-ar putea reîncarna ar face-o din nou în România şi ar vorbi Limba Română. După o atractivă trecere prin istoria neamului, în alocuţiunea dumnealui, Dl Ion Mocioi a dat startul anului cultural 2018 la Bumbeşti–Jiu, an în CARE TREBUIE SĂ NE DOVEDIM ROMANITATEA, prin vechimea limbii, culturii, economiei şi spiritului totodată. Să începem cu limba, şi cu literele! recomandă scriitorul Ion Popescu- Brădiceni, fondator al transmodernismului şi al Şcolii de Literatură de la Tg-Jiu: să începem cu scrisul căci copiii se chinuie să scrie, au uitat literele şi să scrie cu mâna lor. Literele lor sunt chinuite, ca un brad în furtună! Exemplul pentru scris îl consideră că pot fi cei ce scriu în Bumbeşti–Jiu, scriitori cuprinşi în Dicţionarul editat la Iaşi de poetul Aurel Ştefanachi. Vorbeşte de Marius Marian Solea şi Ion Scorei şi de vechile colaborări ale scriitorilor gorjeni cu Cenaclul Literar-Cultural “Ion Minulescu” şi cu periodicul “Puls”. Primeşte un răspuns “local” de la profesoara Savescu Adriana care prezintă cum stau “literele şi limba” la Bumbeşti-Jiu. Ion Trancău, autor a opt “monografii imperfecte’’ cărora le-au fost făcute critici în “Luceafărul” din Bucureşti şi “Convorbiri literare” din Iaşi ne aminteşte că “Fără istorie literatura română s-ar asfixia’’. Marea Unire, în ceea ce priveşte poezia patriotică din literatura română, marchează un moment de unitate-dicontinuitate. Vasile Ponea argumentează ideea: Eminescu este fondatorul limbii literare româneşti, neaoşe româneşti şi a celei moderne pentru că este cel care face tranziţia spre aceasta. Şi recită din poeziile sale, poeziile sale dedicate lui Eminescu, două dintre acestea fiind “Dedicaţie” şi “Va dăinui poetul”. Ideea ca Eminescu a perfecţionat limba română şi a dat-o ţării răzbate ca un fir roşu din alocuţiunile celuilalt participant, prof. Adriana Savescu.Poetul şi actorul George Drăghescu exemplifică practic ce limbă frumoasă şi armonioasă este limba noastră astfel că doar cu câteva cuvinte ale unui om simplu, aduce în faţa noastră o scenă din satira “Ghiduşarul’’ transcrisă de Gr.Lupescu din Al.Devechi, de neuitat prin hazul încununat cu aplauzele auditoriului! Aplauzele nu s-au terminat odată cu interpretarea consacratului actor, activitatea continuând cu un recital al interpretei de muzică populară Claudia Enache, ajutată la romanţele compuse pe versurile marelui Eminescu, de către poetul-bariton Vasile Ponea. Născută la Bumbeşti-Jiu, Claudia Enache mai întâi a cântat şi apoi a vorbit, adică exact invers decât ceilalţi copii. Bunica ei, profesoara Munteanu Paraschiva, trebăluind prin casă a auzit pe micuţa Claudia fredonând Morărița cu “ța, ța, ța…” Nu mare i-a fost mirarea când la câţiva anişori cânta cu adevărat la toate mosoarele mai mari de aţă, astfel că la 4 anişori părinţii se prezintă cu micuţa la emisiunea realizată atunci de Pompiliu Ciolacu, Tele prichindel, unde nu vrea să cânte, lăsându-l pe frăţiorul ei să facă acest lucru. Realizatorul emisiunii de la Antena 1 Târgu-Jiu, curios de îndărătnicia micuţei vrea să afle de ce nu cânta şi a aflat:
– Nu pot cânta, că îi fac de ruşine pe ceilalţi copii! Fratele meu cântă ca ei! Şi nu a făcut-o. La 13 ani urmează Şcoala Populară de Artă din Tg-Jiu, profesor Emilia Drăgotoiu Nanu, la îndemnul omului de televiziune Ioana Pilea, în 2011 absolvă Liceul De Arte “Constantin Brăiloiu”, clasa Florin Berculescu, având ca profesor de canto popular pe renumitul profesor Stelian Florescu. Îşi încheie formarea şcolară muzicală, neregretând absolvirea Conservatorului, deoarece îl cunoaşte pe soţul ei care i-a dăruit cel mai frumos cântec, pe fiul său, Ionuț-Claudiu. Nu încheie însă legătura cu cântecul popular, ba chiar strânge această unire, înregistrând cântece cu interpreţi ai Doinei Gorjului prin colaborarea cu Adrian Ghiocel, cu interpreţi ai Şcolii Populare de Artă prin Marius Florea şi cu marele profesor, compozitor şi virtuosul acordeonist Costi Bugă. Cântecele acestora cu intrigă, cu sonorităţi vechi şi noi, ce transmit emoţii puternice aşa cum îi stă bine artistului, de la prima audiţie, ajută şi pun în valoare vocea plăcută, interpretarea originală şi timbrul vocal melodios al Claudiei Enache. Poate că în Gorj a trecut vremea Măriilor şi a venit vremea Ioanelor? Căci pe Claudia Enache o mai cheamă şi Ioana. Au fost prezentate şi revistele “Caietele Columna”, suplimentul literar-ştiinţific al revistei “Antemeridian&Postmeridian”, revistele “Ad Mutrium” şi “Portal-Măiastra”, alături de periodicul local “Puls” şi “Dicţionarul scriitorilor români” îngrijit de Ioan Holban, apărut la Editura poetului Aurel Ştefanachi de la Iaşi. Amfitrionii activităţii de la Bumbeşti-Jiu, primarul Constantin Bobaru şi Directorul Casei de Cultură, Robert Chesnoiu, au cules din tolba învăţaţilor astfel că de acum înainte, cu tolba plină, anul 2018, an de mare semnificaţie culturală şi mai ales istorică a primit un start optim, la un suflu şi o înălţime ştiinţifică greu de egalat de către alte localităţi. Mediatizarea activităţii s-a făcut prin prezenţa unei televiziuni şi a unui specialist din localitate.
Dr.ec. Victoria Stolojanu
