Cultura

Din gazete adunate

 | 11 octombrie 2017, 00:00 | 0 comentarii | 

Născut pe meleagurile comunei Piscoiu de Gorj, absolvent al Universităţii de Vest din Timişoara, Gheorghe Sinescu a fost repartizat a preda limba lui Voltaire într-o şcoală din oraşul Sântana, judeţul Arad. Aici, în paralel cu activitatea didactică, având un “condei vesel”, a dat la iveală mai multe opuri în legătură cu şcoala, istoria localitţii, biserica, pompierii din Sântana şi altele. Sigur, obârşia, rădăcinile sale din Piscoiul natal n-au putut să-l lase indiferent şi, în anul 2013, a publicat Monografia etnografico-folclorică a satului Piscoiu, comuna Stejari, judeţul Gorj, o lucrare valoroasă din toate punctele de vedere, aproape nec plus ultra. Dar, cum “neliniştea fântânii” nu-i posibil de oprit, acelaşi Gheorghe Sinescu a publicat la Editura Sitech din “oraşul banilor” în anul 2017 o nouă carte intitulată Memoria presei gorjene şi arădene (Articole, Recenzii, Pamflete, Interviuri), cu dedicaţia: “Dascălilor mei de limba română, Vasilică Hurezeanu şi Dumitru Mateescu”. Lucrarea cuprinde două mari secvenţe cu articole despre Piscoiu (Stejari)-Gorj şi Sântana Arad la care se adaugă Recenzii, Pamflete, Interviuri. Să-l urmărim pe Gheorghe Sinescu în ipostaza de ziarist cu articole în presa gorjeană, arădeană şi germană adunate în prezenta carte.
“Ziarul-menţionează autorul Cuvintelor potrivite-este nu numai o ştire, articol de fond, reportaj, numai politică şi informaţie…Ziarul e o stare sufletească”. În legătură cu satul Piscoiu şi consătenii săi, piscoienii, autorul reia 37 articole care au structurat o sinteză cuprinzând istoria satului în date, credinţe şi superstiţii, portul popular, aspecte ale copilăriei, şcolile şi dascălii care i-au modelat profilul intelectual şi moral, dascăli gorjeni pe meleaguri arădene, şezătorile şi manifestările cultural-artistice şi sportive din Piscoiul de ieri şi de azi, viaţa agropastorală a locuitorilor, arealul toponimic al localităţii, Piscoiul pe altarul patriei şi eroii gorjeni din Piscoiu care au luptat şi s-au jertfit în trecutele războie. Un grupaj de articole se referă la piscoieni care s-au realizat ca oameni de ştiinţă, artă şi cultură sau, cum a scris autorul, Piscoieni pe cărările destinului. Din numărul mare de specialişti, doar câteva nume: Constantin (Romică) Golumbeanu, Paraschiva (Popescu) Măruţă, dr. în economie, prof. universitar, autor de cursuri de specialitate şi cărţi în domeniu, Octavian Golumbeanu, inginer şi economist la Ministerul Materialelor de Construcţii, Ministerul Industriilor şi Fondul Proprietăţii de Stat, Marin Opriţa, Mihail Golumbeanu şi prof. dr. Virgil Golumbeanu, Isidor I. Andrei, cercetător în industria electrotehnică, industria navală şi echipamente electrice de acţionare a cuptoarelor metalurgice, dr. inginer Eugen Stăicuţ care a adus Internetul în România, Gheorghe Dan, economist, scriitor de cărţi ezoterice şi pictor… N-am menţionat faptul că un loc aparte îl ocupă datinile şi obiceiurile uitate sau care se mai practică încă în cele patru anotimpuri, aspecte interesante referitore la principalele momente din viaţa omului: naşterea, moartea, nunta şi tarafurile de lăutari din localitate. În partea a doua, Gheorghe Sinescu, “truditor pe ogorul învăţământului, modelator de fiinţe umane, lăsând câte puţin din sufletul lui în inimile copiilor şi ale locuitorilor din Sântana care l-au naturalizat sântănean, dar şi satului Piscoiu, comuna Stejari căruia i se dedică cu pasiune şi competenţă, utilizând tehnica gazetăriei şi pe cea a monografiei, descifrând tainele universului comunităţilor locale…din judeţul Arad şi Gorj, de care îl leagă afinităţi de suflet”, realizează o sinteză încărcată de o mare bogăţie de fapte şi idei ce caracterizează românii, germanii şi alte etnii care convieţuiesc paşnic, de veacuri, în această parte de ţară.
Avem a face acum cu un oraş ardelean cu aspecte specifice mediului urban. Autorul relevă momente istorice din Sântana, instituţii de învăţământ şi cultură, personalităţi din Sântana în domeniul artei, ştiinţei şi culturii. Nominalizează pe Ioan Ciordaş, animator cultural şi modelator de fiinţe umane şi Ioan Timiş Palatinul, apoi pe Margareta Tomyan Bibics şi soţul său Iacob Bibics, consilier regal şi viceprefect al Aradului între anii 1735-1749, care au întemeiat Sântana, au înfiinţat Parohia romano-catolică, au dat numele localităţii Sfânta Ana şi au ridicat-o la rangul de târg cu sprijinul Mariei Tereza…
Alte personalităţi de seamă de etnie germană, maghiară şi română: Kaetan Gaiser, Franz Kritler, Katharina Ackermann care a construit biserica romano-catolică din Comlăuş, Iacob Hillier, director la Şcoala Principală de Băieţi cu predare în limba maghiară, în anul 1894, Erwin Schmidt, Gheorghe Goian, Alexa Ion, Traian Brădean, pictorul Octavian Stoiu şi alţii. Sântana şi judeţul Arad sunt legate şi de numele marelui poet Ştefan Augustin Doinaş, născut în anul 1922 în localitatea Cherecheş care, după absolvirea Facultăţii de Filozofie şi Litere a Universităţii din Cluj, lucrează ca învăţător în satul natal, la Hălmagiu şi Gurahonţ.. În anul 1955 pleacă la Bucureşti unde activează la reviste literare, scrie numeroase volume de poezii şi traduce din engleză, franceză, italiană, spaniolă, germană. La 24 mai 2002 se stinge din viaţă. Soţia sa, Irinel Liciu, nemaiputând exista fără Doinaş, lasă un bileţel: “Dragul meu şi Dumnezeul meu, iartă-mă! Doinaş, dulcele meu, o prea mare iubire ucide!”…, după care artista şi-a pus capăt zilelor pe 25 mai 2002.
Ceva similar cu marea dragoste a lui Mihai Eminescu, Veronica Micle care, nu după mult timp de la moartea fizică a Luceafărului, la o mănăstire din nordul Moldovei a ingurgitat arsenic, atât încât să poată trece în lumea de dincolo la iubitul ei. Drama Veronicăi să fi influenţat pe Irinel Liciu?
În ceea ce priveşte viaţa cultural-artistică, se aminteşte de Ansamblul “Cununiţa” apreciat de Marioara Murărescu, Ansamblul Folcloric “Busuiocul”, Sântana şi tradiţia folclorică, Folclorişti arădeni de ieri şi azi… Având în vedere comunitatea germană din Sântana menţionăm unele articole importante: Evenimente inaugurate în istoria şvabilor sântăneni, Germanii din Sântana şi bunurile de consum: “pachete” şi “electronice”, Identitatea şvabilor sântăneni: munca, ordinea, hărnicia, Cântecul şi dansul popular german din Sântana. Publicaţii despre Sântana apărute în limbile română şi germană. Spre finalul lucrării, autorul inserează unele recenzii referitore la cărţile lui Marin Arcuş, Pop Stelu, Gheorghe M. Sinescu, medic şi scriitor, profilul solistei de muzică populară Mariana Ionescu Căpitănescu, o gorjeancă cu voce de aur…
În cele patru pamflete, umorul şi ironia sunt la ele acasă, neuitând pe imprevizibilul şi năstrujnicul Bulă, iar din cele patru interviuri, spumos rămâne dialogul cu consăteanul său Nicolae Chişamera. Da capo al fine, în interior, apare o bogată iconografie alb-negru şi color din satul natal şi Sântana, în sprijinul şi pentru completarea video a ideilor din articolele prezentate, aşa cum îi stă bine unei lucrări de importanţă celei de faţă, “încet gândită, gingaş cumpănită”… ( Pe prima copertă se poate admira panorama rustică a Piscoiului de pe valea pârâului Amărăzuia, spre izvoare, iar pe coperta a doua poza autorului, cărţile scrise şi imagini din oraşul Sântana). La pagina 341-342 este prezentată bibliografia (Presă şi Diverse). Cartea reputatului profesor şi om de cultură Gheorghe Sinescu, Memoria presei gorjene şi arădene sau, cum propunem noi, Din gazete adunate…, prezintă mare interes pentru lectorul care parcurge aceste minunate pagini cu privire la Piscoiul de Gorj şi Sântana de Arad-două localităţi prezentate, cu real talent literar, sub pana aceluiaşi spiritus loci, Gheorghe N. Sinescu.
Marin I. Arcuș

Semnatura eletronica CertDigital
Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL