În data de 20 octombrie 1937, Liga Națională a Femeilor Gorjene aducea la cunoștință Primăriei Târgu-Jiu, prin adresa nr. 6330, hotărârea ei de a dărui orașului „o coloană și un portal de piatră opere a marelui sculptor Brâncuşi, care în chipul acesta aduce un prinos de recunoştiinţă Judeţului său natal” (n.a. fragmentele din documentele citate în această lucrare au fost reproduse cu fidelitate lingvistică, respectându-se integral versiunea originală, cu punctuația și cu ortografia specifice epocii; pentru a se vedea în facsimil documentele care stau la baza acestei lucrări, se poate consulta și volumul Documente din Arhivele Naționale ale județelor Gorj și Dolj cu privire la Ansamblul sculptural brâncușian de la Târgu-Jiu, coordonat de Sorin Lory Buliga și Adina Andrițoiu). În data de 20 octombrie 1937, Liga Națională a Femeilor Gorjene aducea la cunoștință Primăriei Târgu-Jiu, prin adresa nr. 6330, hotărârea ei de a dărui orașului „o coloană și un portal de piatră opere a marelui sculptor Brâncuşi, care în chipul acesta aduce un prinos de recunoştiinţă Judeţului său natal” (n.a. fragmentele din documentele citate în această lucrare au fost reproduse cu fidelitate lingvistică, respectându-se integral versiunea originală, cu punctuația și cu ortografia specifice epocii; pentru a se vedea în facsimil documentele care stau la baza acestei lucrări, se poate consulta și volumul Documente din Arhivele Naționale ale județelor Gorj și Dolj cu privire la Ansamblul sculptural brâncușian de la Târgu-Jiu, coordonat de Sorin Lory Buliga și Adina Andrițoiu). Intenția Ligii era formulată astfel: „Crearea unei străzi care va purta numele «Calea Eroilor», cale care va porni din preajma Jiului trecând prin grădina publică, pentru a merge până la actualele cazărmi […] La începutul acestei căi se va așeza portalul sus-numit, iar pe promontoriul ei lângă cazărmi, se va ridica coloana recunoștiinței, legându-se astfel amintirea locurilor pentru care au luptat Eroii gorjeni, cu ideea recunoștiinței fără de sfârșit simbolizată prin coloană” (se face mențiunea că Liga va pune la dispoziție suma de 750.000 lei pentru plata exproprierilor respective).Se mai făcea cunoscut faptul că Liga a luat pe răspunderea sa „construcția Bisericii Sf. Apostoli care se află pe strada destinată Eroilor”. Se poate înțelege de aici că biserica, precum și strada respectivă erau închinate preamăririi actelor de eroism ale gorjenilor. Se face și următoarea precizare: „Atât facturile de plată ale celor 2 monumente, clădirea bisericei precum și suma depusă pentru plata exproprierilor reprezentând valoarea de lei 2.200.000 sunt rezultatele exclusive ale muncii noastre de ani de zile…” (i.e. Liga Națională a Femeilor Gorjene). Se specifică în final că Liga înțelege „ca orașul Tg.Jiu să respecte întotdeauna donațiunea în forma în care a fost făcută”. Pe versoul scrisorii se află decizia olografă a Consiliului comunal, cu nr. 151 din 12 noiembrie 1937, prin care se acceptă donaţia Ligii. Din textul dactilografiat al deciziei nr. 151 din 12 noiembrie 1937, Consiliul comunal „acceptă donațiunea ce se face orașului, în condițiunile arătate prin această scrisoare. Aprobă ca strada nou creiată și care începe din fața regimentelor de la intersecția str. T. Vladimirescu cu str. Unirea, trecând pe la monumentul «Recunoștiinței» și apoi înconjurând biserica Sf. Apostoli și urmând traseul str. Gr. Săftoiu, prelungindu-se pe o porțiune nou creiată din str. Victoria până în Bulevardul C.A. Rosetti și aleia din grădina publică, până la digul Jiului, să poarte denumirea «Calea Eroilor»”. În preambulul deciziei, primarul reamintește Consiliului discuțiile din ședințele trecute privind prelungirea străzii Gr. Săftoiu, mai precis „construirea unei alei în grădina publică din Bulevardul C.A. Rosetti în continuare str. Gr. Săftoiu până în digul Jiului, prelungirea str. Gr. Săftoiu spre răsărit […] creerea unui parc Comunal pe terenul pe care funcționa oborul de vite”. Se mai menționează că Liga a luat asupra sa plata despăgubirilor pentru prelungirea str. Gr. Săftoiu „punând în acest scop la dispoziția Comunei suma de 750.000, dar a mai dăruit orașului o coloană și un portal de piatră, opere ale marelui sculptor Brâncuși”.Consiliul comunal îl autorizează pe primarul S. Frumușanu „de a face o adresă de mulțumire D-nei Aretie Gh. Tătărescu pentru donațiunile făcute și tot sprijinul dat orașului – material și moral”. Drept urmare, primarul transmite doamnei Aretie Gh. Tătărescu, prin adresa nr. 6330 din 20 octombrie 1937 , faptul că în ședința din 12 noiembrie 1937 Consiliul comunal a acceptat donația Ligii în condițiile indicate în scrisoarea respectivă, acceptare aprobată și de Ministerul de Interne ca organ tutelar, în data de 23 noiembrie 1937.Și în ziarul local „Gorjanul” apare un articol laudativ la adresa Ligii și a președintei sale, sub titlul „Omagiu Doamnei Arethia Gh. Tătărescu” .Prin adresa nr. 7086 din 20 noiembrie 1937, primăria cere aprobarea Direcției Administrației Locale din cadrul Ministerului de Interne pentru încheierea „Consiliului Cl N 151 din 12 Noiembrie 1937”. Ministerul aprobă decizia Consiliului nr. 151 cu privire la acceptarea donației făcute orașului de către Liga Națională a Femeilor Române, prin adresa nr. 35818 din 23 noiembrie 1937.Luptele eroice de pe Jiu, din toamna anului 1916, au fost comemorate an de an, la aceeași dată de 14 octombrie. O schimbare s-a constatat în 1938, când Ministerul Apărării Naționale „a aprobat ca serbarea victoriei din Valea Jiului, să aibă loc în anul acesta, în ziua de 27 Oct., în loc de 14 Octombrie”, așa cum reiese din adresa Secretariatului General al M.A.N., nr. 17551 din 14 octombrie 1938 (în Regatul României calendarul pe stil nou a fost întrodus în anul 1919, în timpul guvernului condus de Ion I. C. Brătianu; trecerea de la calendarul iunian la cel gregorian a avut loc la data de 1 aprilie 1919, când aceasta a devenit data de 14 aprilie 1919). Prefectura Județului Gorj înștiințează, prin adresa nr. 17551 din 17 octombrie 1938 , pe Rezidentul Regal al Ținutului Olt că serbarea pentru comemorarea a 22 de ani de la lupta de la podul Jiului a fost amânată pentru ziua de 27 octombrie, același an. În cadrul acestei manifestări, la solicitarea d-nei Arethie Tătărescu, urma să se facă „și sfințirea și predarea Primăriei Tg.Jiu, a Coloanei Recunoștiinței din parcul nou al orașului, precum și Portalul din grădina publică, monumente ridicate de către Ligă pentru proslăvirea memoriei Eroilor Gorjului”. Prefectura înaintează și programul serbării, înștiințând că acesta a fost transmis și 
Secretariatului General al M.A.N. pentru „a încuviința participarea ofițerilor și trupelor din localitate și a fi complectat dacă va fi nevoe după propunerile inițiatorilor serbărei…”. Există și un afiș-înștiințare prin care se anunță programul acestor festivități (identic cu cel înaintat către M.A.N.), când Liga Națională a Femeilor din Gorj predă „cele două monumente: «Coloana Recunoștinței» din parcul nou și «Portalul» din grădina publică, construite din inițiativa și din fondurile Ligei Femeilor Române”. La final se face și următorul apel: „Pentru a se da fastul cuvenit, acestor importante serbări, toți cetățenii sunt rugați a lua parte”. Liga Națională a Femeilor Gorjene, prin adresa înregistrată la primăria orașului cu nr. 7501 din data de 27 octombrie 1938, anunță că „predă orașului Tg.Jiu monumentele închinate Eroilor”, realizate de Constantin Brâncuși, cu ocazia festivităților din acea zi. Totodată, se prezintă situația sumelor cheltuite pentru executarea lucrărilor respective, care totalizau la acea dată 2.436.275 lei. Defalcat, sumele au fost repartizate astfel: Biserica Sfinții Apostoli – 666.462 lei, exproprierea pentru deschiderea Căii Eroilor – 746.000 lei, Portalul de piatră din grădina publică – 683.198 lei și Coloana – 340.615 lei. Liga roagă primăria să păstreze aceste monumente ca „să ne amintim întotdeauna de Eroi, care și-au jertfit viața pentru Patrie”. Trebuie specificat aici că cea mai mare parte din costurile ridicării Coloanei a fost suportată „de societatea «Petroșani», care a alocat 2.500.000 lei – «trecute pe vagoneți» – și a asigurat forța de muncă necesară, plătită în regie” (Georgescu-Gorjan, p.55). În condițiile în care România prospera în plan economic în timpul guvernării Tătărescu (1934-1937), Societatea „Petroșani” înregistra și ea beneficii considerabile. Din acestea, directorul general, Ioan E. Bujoiu (în a cărui subordine directă era inginerul-șef Ștefan Georgescu-Gorjan), a contribuit substanțial la dezvoltarea economică și socială a Văii Jiului. Fiind și un membru marcant al Partidului Național Liberal și ministru în cabinetul Tătărescu, el „a fost de acord ca societatea să suporte costul execuției și montării monumentului, precum și să asigure personalul calificat” (Georgescu-Gorjan, pp.43-44).Programul festivităților de la 27 octombrie 1938 urma să se desfășoare astfel: după sfințirea „Coloanei Recunoștiinței”, cortegiul (format din reprezentanți ai clerului, oficialități, public, elevi, profesori și militari) se deplasează la Biserica Sf. Apostoli pentru oficierea unui Tedeum pentru pomenirea eroilor, după care acesta „continuă drumul pe Calea Eroilor, până la portalul din grădina publică, unde va avea loc sfințirea și cuvântările ocazionale…”, care „se vor referi la luptele dela Valea Jiului, la predarea și primirea monumentelor oferite de către Liga Națională a Femeilor din Gorj”. Același cortegiu avea programate opriri la Podul Jiului și la mormântul Ecaterinei Teodoroiu, unde urmau să fie oficiate, de asemenea, servicii religioase. Festivitățile se încheiau cu „defilarea școalelor, societăților, premilitarilor și armatei, pe Bulevardul C.A. Rosetti, în fața portalului”. Respectul oficialităților față de activitatea Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, față de Arethia și Gheorghe Tătărescu și, bineînțeles, față de Brâncuși și de lucrările pe care el le-a ridicat la Târgu-Jiu se poate constata și din reacția primăriei și a unor jurnaliști locali față de unele atacuri de presă venite dinspre capitala țării. Mai precis, cu puțin timp înainte de predarea operelor brâncușiene în cadrul festivităților ținute în memoria eroilor gorjeni din luna octombrie, în ziarul bucureștean „România”, din data de 11 septembrie 1938 (nr. 102, pag. 11), apare un articol denigrator, numit „Tg.Jiu oraș ruină”. Primăria Târgu-Jiu trimite un drept la replică în data de 16 septembrie prin care se explică problemele la care se făcea referire în articolul respectiv: „un oraș fără lumină, piață mică, piață mare, abatorul comunal, aspecte periferice, etc…”. Spre finalul articolului se face următoarea specificație: „La munca depusă de către edilii comunali, pentru binele și înfrumusețarea orașului, se adaogă și sprijinul neprecupețit din partea Ligei Naționale a Femeilor Gorjene, prin neobosita Doamnă Aretie Tătărescu, prin ajutoare bănești și efectuarea de lucrări, pe cât de utile, dar și frumoase […] iar rezultatul acestei munci se poate vedea din alăturatele fotografii cu diferite vederi din oraș”. Primăria mai trimite și două adrese, cu același text justificativ, la ziarele „Gorjanul” și „România” . În acestea se menționează în plus (față de adresa din 16 septembrie) faptul că Liga Națională a Femeilor din Gorj „în ultimul timp a realizat următoarele: a construit Portalul din grădina publică, Mauzoleul Ecaterinei Teodoroiu, Coloana Eroilor din parcul nou, a terminat Biserica Sf. Apostoli și a creat strada Eroilor, plătind și exproprierile necesare”.În ziarul „Gorjanul” nr. 37, din septembrie 1938 , ziaristul Ion Mohor găsește regretabile atacurile din ziarul bucureștean (care „scria de curând că, în timp ce orașul nostru înnoată în cea mai mare mizerie, banii comunei și ai statului se irosesc pe lucrări inutile, – dând exemplu: Coloana Recunoștinții, strada Eroilor, Portalul din parcul orașului, etc.”). El specifică și următorul fapt: „Primăria a executat lucrări numai în limita sumelor donate, – și nimic mai mult. N’a angajat nici un ban al cetățenilor în lucrările de artă cu care s’a împodobit orașul. Tot ce s’a făcut: monumentul Eroinei Coloana Recunoștinții, Portalul Eroilor, Calea Eroilor, masa de piatră de lângă dig, absolut totul se datorește numai «Ligei Femeilor Gorjene» și excelentei sale prezidente și cetățeană de onoare a Tg.Jiului, doamna Aretia Gh. Tătărescu, către care se îndreaptă omagiile și recunoștința tuturor cetățenilor de bună credință din acest oraș”.Șeful Serviciului Tehnic trimite adresa nr. 360 din 1 octombrie 1938 primarului orașului prin care solicită aprobarea procurării a unor „diferite fotografii cu lucrările executate în ultimul timp în orașul Tg-Jiu, de către Liga Femeilor din Gorj…”, cu scopul de a le „putea trimite la ziarul «România»…” (ele urmau să fie obținute „dela unul din atelierele fotografice din localitate…)”.Primarul însuși, prin adresa nr. 6848 din 3 octombrie 1938, va insista pentru a se prezenta în ziarul „România” un articol cu realizările Ligii Naționale a Femeilor din Gorj, specificând încă de la început faptul că Liga „urmărește prin activitatea sa numai scopul artistic, lucrând neîncetat cu tot entusiasmul pentru înviorarea artei strămoșești și scoaterea în evidență a tuturor comorilor trecutului românesc, ca și a produselor artistice a țăranilor gorjeni”. După trecerea în revistă a realizărilor Ligii, primarul face următoarele aprecieri la adresa lui Constantin Brâncuși: „Executarea portalului și a coloanei Eroilor a fost încredințată marelui sculptor C. Brâncuși, care legat de județul Gorj prin naștere, fiind din comuna Peștișani Gorj, de unde a plecat de peste 30 de ani, în Franța, Anglia și America, să-și desăvârșească marele său talent, a depășit arta românească, transformând-o, într’o concepțiune nouă, de simbolism, de forme mistice și masivitate”. Un act de recunoaștere a meritelor sculptorului Constantin Brâncuși este și faptul că M. S. Carol al II-lea, Regele României, îi acordă acestuia Ordinul „Meritul Cultural” pentru Artă în grad de Cavaler cls. I (precum și altor personalități marcante ale culturii și artei românești), prin decretul nr.1932 din 7 iunie 1940. Așadar, acestea au fost pe scurt acțiunile (redate aici strict pe baze arhivistice) prin care Liga Națională a Femeilor Gorjene a transmis, prin act de donație (adresa nr. 6330, din 20 octombrie 1937), dreptul de proprietate asupra operelor brâncușiene (care fac parte din ceea ce numim astăzi Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu-Jiu) primăriei orașului Târgu-Jiu. Acest act a făcut apoi obiectul acceptării sale de către Consiliul Comunal printr-o decizie prin care se acceptă donaţia Ligii (cu nr. 151, din 12 noiembrie 1937). Predarea monumentele închinate eroilor de către Ligă primăriei orașului s-a făcut chiar la dată de 27 octombrie 1938 (prin adresa înregistrată cu nr. 7501), cu ocazia festivităților din aceeași zi. Lucrările lui Brâncuși din oraș au fost inventariate apoi și în prezent fac parte din „Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al Municipiului Târgu-Jiu”, întocmit în temeiul Legii 213/1998 (privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia) și atestat prin Hotărârea Guvernului nr. 973/2002 (privind atestarea domeniului public al județului Gorj).
Sorin Buliga
Bibliografie
Buliga Sorin Lory, Andrițoiu Adina (2017), Documente din Arhivele Naționale ale județelor Gorj și Dolj cu privire la Ansamblul sculptural brâncușian de la Târgu-Jiu, Ed. Brâncuși, Târgu-Jiu.Georgescu-Gorjan, Sorana (2002), Ștefan Georgescu-Gorjan, Constructorul Coloanei Infinite, Ed. Fundației „Constantin Brâncuși”, Colecția „Brâncușiana”, Târgu-Jiu.
