Graţie cărturarului Titu Pânişoară, de numele căruia se leagă nu doar apariţia unor minunate volume despre oameni şi locuri din municipiul Târgu-Jiu, al cărui primar a fost ani la rând, deţinem această carte deosebită semnată de Dr. Nicolae Hasnaş. Pe care domnia sa o prefaţează şi lansează astăzi, începând cu ora 10,00, la Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu”.
*
Manuscrisul ce se constituie într-o restituire + „Din volbura vieţii…”, a apărut la Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2010, şi are o epopee a sa. Doctorul Nicolae Hasnaş s-a născut pe meleaguri botoşănene, dar a fost una dintre marile personalităţi ce au jucat un rol important în viaţa şi activitatea gorjenilor între anii 1907-1957. Fusese un neobosit doctor în domeniul sănătăţii populaţiei, dar şi al sufletelor de români, parlamentar de Gorj, dar şi Prefect al judeţului Gorj în două rânduri.
Fie-ne permis a cita doar două dintre caldele sale însemnări, apărute în „Gorjanul” şi reluate în superba carte „Din volbura vremii…” Doctorul Nicolae Hasnaş i-a iubit mult şi i-a respectat pe oamenii de pe meleagurile noastre, între care şi-a dus cea mai mare parte a vieţii sale dedicate semenilor. Iată ce afirma, în septembrie 1936, despre Gorj şi despre gorjeni: „Acest Gorj are un descântec special ce te atrage, te subjugă ca sirenele mării şi te face să-l iubeşti, să munceşti şi să te sacrifici pentru el… Cum să nu-i iubeşti pe aceşti gorjeni neaoşi români din care a ţâşnit flacăra vie a redeşteptării naţionale prin Tudor Vladimirescu, a zămislit pe Eroina de la Jiu şi atâţia conducători de oaste şi multe căpetenii de mare folos ţării şi neamului.”
În tomul îngrijit de cărturarii Titu Pânişoară şi Ion Şoldea mai este de găsit un interesant articol de fond, semnat de dr. Nicolae Hasnaş, şi apărut în gazeta „Gorjanul”, în care, printre altele, scrie:
„Gorjanul nostru, pandurul Tătărescu, ce a luat frânele în aceste momente grele, după tragica pierdere a marelui bărbat I.G. Duca, a pornit la lucru. O primă fază a înfăptuirilor sale a fost: liniştea înăuntru, ordine, disciplină şi muncă, redresarea financiară, buget echilibrat; anularea controlului străin, salarii plătite la timp, valorificarea grâului şi a altor produse agricole, şi încă atâtea alte realizări care ar fi de ajuns pentru stabilirea valorii unui om şi a unui guvern. Dar atâta numai nu e suficient. Ţara care pretinde de la voinţa unui om tânăr noi izbucniri de energie, domnul Tătărescu poate lăsa o brazdă adâncă în ogorul înţelenit al ţării… Mămăliga cu ceapă nu poate fi un ţel demn de oameni civilizaţi, ci traiul mai bun, prin muncă şi valorificarea muncii.” Din succintul portret al primului ministru al Regatului României de atunci, pandurul Gheorghe Tătărescu, ne dăm seama de marele talent scriitoricesc şi de publicist al dr. Nicolae Hasnaş, dar şi de imensa diferenţă dintre un prim ministru patriot şi capabil precum marele gorjean Tătărescu şi pigmeii de astăzi.
Ion Predoşanu
