Cultura

Dumitru Gherghina şi Marin I. Arcuş, un „Florilegiu” al lecturii noastre

 | 02 iunie 2015, 00:00 | 0 comentarii | 

Dumitru Gherghina se naşte în satul Rusăneşti, comuna Fârtăţeşti din judeţul Vâlcea la 15 iunie 1937.
După studii pedagogice la Râmnicu-Vâlcea şi Iaşi devine profesor doctor în filologie, un deceniu fiind profesor şi director (şase ani) la Şcoala Generală Dozeşti din judeţul Vâlcea.
Din anul 1970, este profesor de limba şi literatura română la Şcoala Normală „Ştefan Velovan” din Craiova (30 de ani).
A mai fost inspector şcolar de limba română în raionul Olteţu, inspector pentru cultură în Dolj, lector universitar la Universitatea din Craiova, profesor metodist la Liceul Pedagogic din Craiova.
În anul 2001, este membru al Societăţii Scriitorilor Olteni. Aproape trei decenii îndrumă elevii cercului literar „Elena Farago”, publicând articole ca „Să ne exprimăm corect”, „Predarea ortografiei în şcoală”, „Probleme de gramatică română”, „Acordul în limba română”, „Manual de gramatică şi compunere, clasa a III-a”, „Contribuţii la fonetica şi dialectologia limbii române”etc. La Editura Didactica Nova a publicat cărţi de referinţă pentru perfecţionarea limbii române în scris şi oral, iar ca director de editură îngrijeşte şi publică peste 400 de cărţi. La Editura Sitech din Craiova scriitorul Dumitru Gherghina publică volumele „Mihail Kogălniceanu-prozatorul” (2000), „Nostalgii tardive” (2012), „Confesiuni de-o clipă” (2012), „Diamantele inimii” (2013), iar la Editura Didactica Nova „Hai-hui prin amintiri”. La Editura MJM din Craiova publică „Între pământ şi cer” (2014), „Florilegiu” (2015), ultima carte cuprinzând cele mai frumoase 101 poezii cu o prefaţă şi antologie de profesorul şi scriitorul rădineştean Marin I. Arcuş, mentorul cultural al localităţii Rădineşti, prietenul lui Dumitru Gherghina.
Marin  Arcuş„Florilegiu” cuprinde cele mai frumoase poezii selectate din volumele „Nostalgii tardive”, „Confesiuni de-o clipă”, „Diamantele inimii”şi sunt dedicate familiei scriitorului, iubitorilor de poezie, dar şi limbii române pe care o preţuieşte şi o admiră. Ca Nicolae Manolescu sau Alex Ştefănescu care, fiind autori de istorii literare, au ales şi comentat nişte autori după gustul lor, fiind lăudaţi sau criticaţi, tot aşa şi Marin I. Arcuş a avut o misiune dificilă de a alege din cele 188 de poeme ale celor trei volume pe cele care au avut o încărcătură emoţionalo-estetică deosebită.
Antologatorul Marin I. Arcuş (născut la 9 mai 1938) a urmărit atent motivele şi temele fundamentale din poezia lui Dumitru Gherghina comentate prin articole scrise de George Sorescu, Ştefan Dumitrescu, Ovidiu Ghidirmic, Ion Dănilă etc. şi a ales poezii cu motive şi teme ale ancestralităţii rustice în acord cu sensibilitatea sa artistică, socotind că natura din satele autorilor este o cutie de rezonanţă a sentimentelor fiecăruia.
Poetul vâlcean Dumitru Gherghina, vecinul gorjeanului Marin I. Arcuş, prezintă nostalgic satul natal şi copilăria, regretând că vatra copilăriei sale nu mai este aşa cum şi-o amintea autorul.
În poeziile selectate din primul volum, Arcuş notează influenţe macedonskiene sau din Ion Pillat, rezonează cu Gherghina, primul în proză, al doilea în versuri, amintindu-şi cu emoţie familia şi oamenii satului, aşa cum o făcuseră şi Eminescu, Vasile Militaru, George Coşbuc etc.
Ca şi Marin I. Arcuş, Dumitru Gherghina a slujit şcoala, instrucţia şi educaţia tineretului, şi-a iubit semenii, arta, istoria locală (Marin Arcuş punându-şi energia şi devotamentul, sănătatea, în ciuda răutăţii unor-aşa zişi intelectuali, pentru realizarea unui muzeu al Rădineştilor).
Scriitorul Marin Arcuş ( „Sate de moşneni la izvoarele pârâului Plosca”, 1987, „Graiul locuitorilor din Rădineşti-Gorj”, 2006, „Ipostaze”, 2008, „Drum prin vremuri”, 2011, „Monografia Şcolii Generale CORNELIUS RADU Rădineşti”, 2012 (în colaborare cu prof. dr. Constantin M. Arcuş), profesor de muzică şi română, observă că anotimpurile din poezia lui Dumitru Gherghina sunt creaţii superbe care transmit fiorul Anotimpurilor din muzica lui Vivaldi sau policromia din tablourile lui Nicolae Grigorescu., poetul realizând admirabile sinestezii de factură simbolistă.
Marin I. Arcuş conchide că aşa cum George Enescu întruchipează muzicianul cu cinci calităţi (compozitor, violonist, pianist, dirijor, profesor), George Călinescu (critic şi istoric literar, eseist, prozator şi poet), aşa este şi Dumitru Gherghina (profesor, mentor liric, director de editură didactică, poet şi prozator). Citind poemele din volumul „Florilegiu”, parcă vedeam cu ochii minţii copilăria petrecută în satul Piscoiu şi împrejurimi, iar antologia şi prefaţa cărţii, selectată şi comentată de dascălul Arcuş I Marin, prietenul meu de peste deal, îmi sporeau emoţiile şi desfătarea sufletească a lucrului bine făcut. Să citim cărţile lui Dumitru Gherghina şi Marin I. Arcuş, să le mulţumim că, prin creaţiile lor artistice ne aduc pacea în suflet, ne fac mai buni, ajutându-ne să fim pe aceeaşi lungime de undă cu bunicii şi străbunicii noştri, cu natura şi istoria locurilor natale!
Profesor, Gheorghe Sinescu

Semnatura eletronica CertDigital
Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL