Cultura

Educaţia…şi Lecţia de viaţă – Donald Trump – căutarea identității americane și educația puterii! – “Este timpul pentru a fi împreună, o singură naţiune unită. Voi fi preşedintele tuturor americanilor şi acest lucru este cel mai important pentru mine”

10 noiembrie 2016, 00:00 | 0 comentarii  |  597 vizualizari
donald-trump

Cel de-al 45-lea președinte ales al Statelor Unite ale Americii este un artizan desăvârșit al asumării unor riscuri majore în afaceri, dar și în politică, un interlocutor incomod și tranșant în contexte situaționale privitoare la negociere și la dialogul centrat pe o anumită idee utilă, folosind uneori un limbaj care trece dincolo de limitele unei conduite morale înscrise în codurile consacrate ale eticii propriu-zise, dar, înainte de toate, Donald Trump se dovedește cu prisosință și autorul unei victorii istorice în acest al doilea deceniu al mileniului al treilea creștin, motiv pentru care poate fi socotit abilul și favorizatul de soartă căutător al recâștigării identității americane și al modelului care frapează prin ceea ce poate fi numită paradigma educației puterii!

“Acum e timpul ca americanii să vindece rănile ţării noastre”
S-a născut pe 14 iunie 1946, în Queens, New York și este fiul unui bogat investitor imobiliar, stabilit în New York City, pe numele său, Fred Trump, iar în viața socială este considerat un magnat în același domeniu al imobiliarelor, moștenind o tradiție de familie, fiind în același timp renumit pentru stilul său de viaţă extravagant, după unii, nonconformist, dar şi pentru maniera sa directă, dacă nu, chiar brutală și mai puțin plăcută de abordare. A absolvit în 1964 «New York Military Academy» (NYMA), o şcoală la care părinţii săi l-au înscris pentru a-i canaliza mai bine energia debordantă, dar şi pentru a-i disciplina conduita care surprindea și dezamăgea pe unii concetățeni. În 1968 a obţinut o diplomă de la «Wharton School of Finance» din cadrul Universităţii Pennsylvania, înainte de a se angaja la firma tatălui său, unde a lucrat și a fost îndrumat pentru calitățile sale, date fiind înclinațiile recunoscute către afaceri. La începutul deceniului al 9-lea al secolului trecut a investit în special în industria hotelieră şi a cazinourilor, cel dintâi proiect al său fiind Hotelul «Commodore», pe care l-a cumpărat în 1976, în parteneriat cu compania «Hyatt», la vremea respectivă fiind considerată o investiţie riscantă pentru un tânăr antreprenor, bazându-se doar pe talentul său de negociator, amănunt pe care l-a invocat deseori în campania electorală prezidențială. A continuat să investească în mari clădiri din New York, perla coroanei fiind «Trump Tower» de pe «Fifth Avenue», o clădire de 58 de etaje, finalizată în 1983, devenind chiar deținătorul unui imperiu financiar, care nu de puține ori a cunoscut și momente de criză! Dar, perseverent și consecvent cu sine însuși, cu o abilitate demnă de invidiat, Donald Trump a reuşit să-şi salveze afacerile, averea sa fiind evaluată la peste 10 miliarde de dolari, dar după unii fiind ceva mai mică, de 4,5 miliarde, cum arată revista «Forbes» sau chiar la 2,9 miliarde, cum estimează Agenţia «Bloomberg». Pentru a completa această sumară prezentare, să mai spunem că președintele ales al Americii, fiind și un personaj extravagant, nu a ezitat să se lanseze în emisiuni de tip reality-show, ca de exemplu: «The Apprentice» (Ucenicul), cu o cotă de popularitate care l-a consacrat în ochii opiniei publice americane, așa cum a fost și cazul fostului președinte Reagan! În 1977, Donald Trump s-a căsătorit cu fotomodelul Ivana Zelnickova, din Cehia, cu care are trei copii: Donald Trump Jr. (n. 1977), Ivanka (n. 1981) şi Eric (n. 1984). În 1993, la un an de la divorţul de Ivana, s-a căsătorit pentru a doua oară cu Marla Maples, cu care are o fiică, Tiffany (n. 1993), iar în 1999, Donald Trump a divorțat pentru a doua oară, pentru ca în ianuarie, 2005 să realizeze cea de-a treia căsătorie cu modelul sloven Melania Knauss, având împreună un fiu, Barron William, (n. 2006), noul președinte fiind în momentul de față un bunic mare, cu 7 nepoți!

Semnatura eletronica CertDigital

“Pentru cei care au ales să nu mă susţină, şi au fost destui care au făcut asta, lansez un apel pentru unitate”
Orientarea politică sau «traseismul», cum se spune pe la noi, fac parte din biografia politică a lui Trump, de la republican în perioada 1987-1999 la Partidul «Reformei», înfiinţat în 1995, de către miliardarul Ross Perrot, unde a încercat să obţină nominalizarea prezidenţială din partea acestei formaţiuni în anul 2000. Dar, s-a retras din cursă înainte de începerea procedurii de votare. Din 2001 şi până în 2009 a fost democrat, după care, între 2009 şi 2011 a redevenit republican. A urmat o perioadă în care s-a declarat independent, iar din 2012 este republican convins și cu acte în regulă, cum se spune! În acest context, încă din iunie 2015 şi-a anunţat candidatura la alegerile primare din cadrul Partidului Republican, în vederea alegerilor prezidenţiale din 2016, iar în pofida unui rezultat slab obținut, fiind creditat cu doar 5% din intenţiile de vot într-un sondaj realizat la sfârşitul lunii iunie 2015, situaţia s-a schimbat complet în iulie şi august, când a apărut în sondajele pentru alegerile primare cu estimări cuprinse între 17% şi 40% din intenţiile de vot, mediatizarea persoanei sale devenind impresionantă și surprinzătoare prin preluarea sloganului: «Make America Great Again», de la Ronald Reagan. Cum a intenționat Donald Trump să concretizeze proiectul de «a face o Americă măreață» a reieșit din anumite declarații șocante și neagreate despre migraţie şi cele la adresa femeilor, care, însă, nu i-au împiedicat pe americani să vadă în el un om cu o personalitate puternică, un vorbitor la scenă deschisă și care nu se teme de cuvintele spuse, lucruri care i-au adus, nu de puține ori, critici aspre și scăderi în popularitate. La acestea se adaugă și acuzațiile de hărțuire sexuală, îndelung speculate de tabăra democrată a doamnei Hillary Clinton, oferind uneori şi mostre de umor involuntar, ceea ce i-a făcut pe mulţi să-l acuze că este nepregătit pentru funcţia prezidențială!

“Deşi interesul Americii este pe primul loc, ne vom înţelege bine cu toată lumea”
Într-un asemenea context, poate că mulți se întreabă, chiar pe bună dreptate, de ce s-a ivit deodată această surprinzătoare modificare de peisaj identitar și de spectru politic? Indiscutabil, o asemenea ascensiune fulminantă a unui om care a spulberat previziunile și a depășit suspiciunile, de la scepticismul analiştilor consacrați și chiar opoziţia unor curente din propriul de partid, ni se oferă o altă perspectivă, de data aceasta științifică, bazată pe analiza psiho-sociologică a consacrării unui val identitar care s-a convertit într-un aproape neverosimil «tsunami» politic, deoarece Donald Trump a sesizat cu abilitatea-i cunoscută, că la ora de față, cea mai mare putere a lumii, ca și Europa, de altfel, ca și întreaga lume de azi, am spune cu mult curaj, trece printr-un proces de modificări identitare determinate de migrația internațională și de schimbările petrecute în raportul de forțe geopolitice ale lumii! Este meritul deosebit al prof. univ. dr. Adrian Gorun, de a fi făcut de multe ori trimitere la cunoscuta lucrare a lui Samuel Huntington: «Who we are? The Challenges to America’s National Identity», cel care a lansat încă din 2004 cunoscuta sa teză a «ciocnirii civilizațiilor», ca o expresie nedefinită a educației puterii, o carte care a apărut, poate prea devreme, dar, care a anticipat într-un mod incontestabil evenimentele care au urmat în istoria umanității, chiar dacă ea se axează, cu deosebire, pe schimbările petrecute la nivelul societății americane, pliindu-se pe «identitatea naţională americană», cu o premoniție dezarmantă despre ceea ce s-a întâmplat ulterior, cadrul de referință al analizei politice constituindu-l criza societății actuale, ca fenomen care succede tentațiilor «globaliste» care ne-au marcat gândirea și întreaga existență de zi cu zi în ultima jumătate de veac.

“Ne vom înţelege bine cu toate naţiunile care vor să se înţeleagă bine cu noi”
Poate că Donald Trump a preluat cu inteligență, ca într-o «afacere de ultimă oră», chiar cuvintele lui Huntington, care definea lucrarea sa prin faptul că “este marcată de identitatea mea, ca patriot și cercetător”, ne spune autorul acestei cărți considerată polemică și împotriva curentului public, iar un astfel de spirit credem că l-a preluat actualul președinte ales al Statelor Unite. Aceasta este marea surpriză și totodată cauză a victoriei sale în alegerile prezidențiale din 8 noiembrie 2016. Este vorba, cum spuneam, de o criză identitară a națiunilor lumii, mai ales a națiunilor constituite din mai multe națiuni, așa cum este cazul Americii, iar speranțele celor care i-au acordat votul lui Donald Trump se leagă tocmai de eforturile imediate sau chiar pe termen mediu de a repera coordonatele crizei cu care se confruntă astăzi omenirea, de a propune soluții pentru redresarea situației. În acest moment, America si-a dorit schimbare şi va avea parte de schimbare, dar dincolo de un nou eşec al instrumentelor sociologice care ne stau la dispoziţie, schimbarea de o asemenea profunzime ne demonstrează că o variantă a continuității nu a mai fost posibilă, că segmentul de votanți ai «tăcerii» sau al nedecișilor, aceia care nu declară votul pentru populişti, ajung să afecteze fundamental voturile şi opţiunile finale pe orice temă! Deci, va trebui să ne obişnuim și noi cu acest fenomen din ce în ce mai mult, inclusiv în țara noastră! Politica pleacă din miezul corectitudinii politice şi a trendurilor cunoscute spre zona turbulenţelor majore, într-o democratizare accelerată care aduce în prim plan votanţi cu anumite reticențe, care vin cu voturile şi scutură fundamental regulile jocului la nivel global. A dori schimbarea e un lucru important, dar e bine să știm că un stat democratic serios nu-şi schimbă ușor politica externă, de securitate şi apărare şi nu se retrage din angajamente care pun sub semnul întrebării posibilitatea ca națiunile lumii să intre de azi într-o etapă istorică a unei profunde incertitudini. Acest lucru trebuie să-l înțeleagă și politicienii din țara noastră, să se gândească bine la ceea ce înseamnă succesul în viitoarele alegeri parlamentare!
Ceea ce vedem că a rezultat pe scena alegerilor prezidenţiale din Statele Unite, ar putea fi o bătălie între două variante de identitate americană: cea dintâi, «America devine lumea», ilustrată de candidatul democrat Hillary Clinton, variantă eșuată, cum s-a văzut, iar cealaltă, intitulată «America este America», ilustrată de candidatul republican Donald Trump, victorios în alegeri, pentru a înțelege că nu întotdeauna contează dacă sunt simpatice personajele care se perindă pe scena politică, iar uneori, poate nici nu e important cu cine simpatizăm, pentru că mult mai important este să surprindem tendințele care izvorăsc dincolo de aparențe, când direcția spre care se îndreaptă Statele Unite ne afectează pe toți, dincolo de voinţele sau opţiunile personale, iar ceea ce a rezultat din alegerile prezidențiale americane este un reper pentru toate națiunile lumii.
Prof. Vasile GOGONEA

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

ECO JURNAL