Marţi, 27 Martie 2018, în Sala «Maură» a Palatului Administrativ din Municipiul Târgu-Jiu s-a desfăşurat ciclul de manifestări dedicate Centenarului Unirii României cu Basarabia, care a fost prefaţat prin Şedința solemnă a Consiliului Județean Gorj, în cadrul căreia reprezentanţii din fruntea Administraţiei Judeţului Gorj şi ai Municipiului Tg. Jiu, domnii: Cosmin-Mihai Popescu, președintele Consiliului Județean Gorj, prefectul Ciprian Florescu, dar și primarul Marcel Romanescu, au rostit alocuțiuni şi calde cuvinte omagiale, răspunsurile fiind adresate, după aceea, prin persoanele invitaţilor: Vasili Marandiuc, Președintele Consiliului Raional Sîngerei, Ludmila Guzun, Președinta Consiliului Raional Ungheni, Sergiu Artene, Președintele Consiliului Raional Călărași, la care s-a adăugat şi d-l academician Vasile Tărâțeanu, Centrul Cultural Cernăuți, Ucraina, de către reprezentanţii raioanelor Sîngerei, Ungheni și Călărași, din Republica Moldova, cu care județul nostru s-a înfrățit.
“Unirea României cu Basarabia a constituit un pas către Marea Unire de la 1 Decembrie 1918”
Partea a doua a manifestării a cuprins o interesantă şi emoţionantă Sesiune jubiliară de comunicări științifice intitulată: «Gorjul, vatră de istorie românească», ediția a XXXIII-a, moderată cu măiestrie de către d-l prof. dr. Gheorghe Nichifor, vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj, Președinte al Societății de Științe Istorice din România, Filiala Gorj, care a spus că “Unirea României cu Basarabia a constituit un pas către Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, mai ales că la începutul Primului Război Mondial, nici nu ne gândeam că Basarabia va fi românească”, ceea ce a însemnat, în opinia domniei sale, un prilej de a marca începutul unei noi istorii a României!
În cadrul sesiunii ştiinţifice au susținut comunicări o serie de străluciţi istorici, remarcabili cercetători şi oameni de spirit, printre care îi amintim pe d-l prof. univ. dr. Toader Nicoară, Rectorul Universității «Constantin Brâncuși» din Târgu-Jiu, Vicepreședinte al Societății de Științe Istorice din România, care în comunicarea «Sfatul Țării de la Chișinău și Unirea Basarabiei cu România» a pornit de la premisa că “Proiectul de ţară este o reflectare a faptelor mari din istoria noastră, iar dincolo de istoria pe care o facem, rememorarea trecutului este un «exerciţiu» absolut necesar. Istoria noastră nu trebuie înfrumuseţată! Ea trebuie prezentată aşa cum este în dramatismul ei şi în succesiunea evenimentelor ei! De aceea, vocaţia central-europeană a României, ne solicită prezentarea desfăşurării evenimentelor de la Războaiele Balcanice, iar reîntregirea ţării a început de acolo de unde se aştepta mai puţin, din Basarabia anului 1918, anul «nepereche» din istoria naţională românească” a încheiat domnia sa.
Imnul Naţional al Republicii Moldova, pe versurile poeziei «Limba Noastră», de Alexei Mateevici, este cea mai frumoasă poezie a sufletului românesc”
La rândul său, d-l dr. Gheorghe Negustor, cercetător științific la Institutul de Istorie al Universității «Babes-Bolyai» din Cluj Napoca, s-a prezentat cu o interesantă comunicare despre «Revoluția din Rusia și Marea Unire», în care a specificat faptul că “Unirea Basarabiei cu România nu a fost un eveniment singular şi uşor de realizat, dar, o astfel de minunată unire a demonstrat că în acei ani a «încolţit» în Basarabia ideea naţională românească, iar versurile Imnului Naţional al Republicii Moldova, pe versurile poeziei «Limba Noastră», de Alexei Mateevici, este cea mai frumoasă poezie a sufletului românesc. În acest sens, rolul istoricilor este de a sublinia importanţa tuturor factorilor care au determinat acest mare eveniment” a precizat domnia sa.
Domnul prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean, Decanul Facultății de Istorie a Universității din Craiova a prezentat expunerea: «Familia Regală și Marea Unire», când a început prin a spune că “Unirea Basarabiei cu România a fost unul dintre momentele astrale din istoria românilor, a fost o revenire a Basarabiei la Patria-Mamă, de aceea, nu trebuie să uităm rolul Familiei Regale în cadrul acestui eveniment. La 28 septembrie 1914, Regele Ferdinand a promis că va fi un «bun român» chiar dacă îl avea în preajmă pe cunoscutul Petre Carp, un germanofil şi un rusofob…recunoscut, iar în astfel de condiţii, Regele Ferdinand s-a identificat pe deplin cu aspiraţiile naţionale ale românilor, a fost aproape tot timpul printre reprezentanţii armatei, pe front. La rândul său, Regina Maria, supranumită şi «Mama răniţilor», îşi dorea foarte mult să fie…regele ţării, fiind prima care a decis ca familia regală să nu părăsească niciodată ţara, oricât de grele ar fi condiţiile de ocupaţie străină, «chiar dacă va rămâne un singur soldat să o apere», au fost cuvintele minunate ale singurei Regine a României Mari”, iar în final, d-l decan a precizat faptul că “ar trebui să ne gândim mai des la familia regală şi la rolul dinastiei în formarea României Mari”, după care a primit binemeritate aplauze! Domnul conf. univ. Constanţiu Dinulescu, de la facultatea de Istorie a Universităţii din Craiova a prezentat comunicarea: «Consideraţii privind prezenţa armatei române în Basarabia (dec. 1917- martie 1918)», în care a pornit de la aprecierea că “la Târgu-Jiu istoria este la ea acasă, iar prezenţa armatei române între Prut şi Nistru a fost una necesară, aşa cum a subliniat şi cunoscutul istoric, Florin Constantiniu.
“Noi facem astăzi o comemorare ştiinţifică ce denotă vocaţia autorităţilor gorjene faţă de acest eveniment”
Domnul prof. dr. Costin Scurtu, Directorul Muzeului Militar Național «Ferdinand», Constanța, a vorbit despre «Rolul armatei române din Dobrogea în apărarea Unirii Basarabiei cu România în perioada aprilie 1918 – decembrie 1919», referindu-se la faptul că în după-amiaza zilei de 27 martie 1018, orologiul din Chişinău «bătea» Ziua Unirii, chiar dacă dorinţa de unire a început să se manifeste mult mai devreme, iar Prutul nu ne-a despărţit şi nu el este de vină, ci, oamenii care ne-au despărţit sunt de vină! Prima provincie românească ce s-a unit cu România a fost Dobrogea, a subliniat domnia sa, iar «preţul» recunoaşterii independenţei noastre a fost sudul Basarabiei, cele trei judeţe: Cahul, Bolgrad şi Ismail, răpite de către Rusia! E foarte important să fim mândri de ceea ce s-a împlinit acum o sută de ani, ca o pildă pentru ceea ce vom putea face în viitor” a încheiat domnul director constănţean, dar, cu obârşie gorjenească! Domnul Dumitru Cătălin Rogojeanu, cercetător ştiinţific III la Muzeul Județean Deva, a detaliat unele aspecte interesante privind «Comemorările, ca modalitate de promovare a identității și conștinței naționale», apreciind faptul că: “Noi facem astăzi o comemorare ştiinţifică ce denotă vocaţia autorităţilor gorjene faţă de acest eveniment! De aceea, a comemora un eveniment înseamnă a-l desprinde din memoria individuală şi a-l readuce în memoria colectivă”, a precizat în încheierea ciclului de expuneri, d-l Dumitru Cătălin Rogojeanu, tot cu obârşii neaoşe gorjeneşti!
În cea de-a treia şi ultima parte a manifestărilor din ziua de 27 martie, au avut loc și lansări de carte, moderator fiind prof. Cornel Șomâcu. Cu acest prilej, prof. dr. Gheorghe Nichifor a lansat cartea «Maria, regina întregitoare de Țară și Neam», iar apoi a fost prezentată lucrarea lui Gheorghe I. Brătianu (sub îngrijirea d-lui Toader Nicoară) – «Acțiunea politică și militară a României în 1919». În încheiere, d-l vicepreşedinte, prof. dr. Gheorghe Nichifor, a ţinut să arate că “Regina Maria a fost un «model» pentru femeile din generaţia ei, dar, ea rămâne un «model» şi pentru femeile de azi şi de mâine!
Un moment emoţionant al manifestărilor de marţi l-au constituit şi cântecele micului şi talentatului folkist gorjean, Marius Niculescu, cel care a încântat inimile celor prezenţi în Sala «Maură» a Palatului Administrativ.
În după amiaza aceleiaşi zile, participanţii la manifestări, împreună cu oaspeţii din Basarabia, au vizitat Transalpina românească, cea mai înaltă şosea din Europa, 2145 m, cu sprijinul şi îndrumarea «Salvamont» Gorj.
Miercuri, 28 martie 2018, oaspeţii basarabeni au efectuat un pelerinaj la Casa Memorială «Constantin Brâncuşi» de la Hobiţa (Peştişani), la Sfânta Mănăstire Tismana şi au vizitat Cheile Sohodolului.
Profesor, Vasile GOGONEA
