Joi, 16 iunie 2016, într-un cadru festiv deosebit, Senatul Universității «Constantin Brâncuși» din Tg. Jiu a acordat înaltul titlu academic de Doctor Honoris Causa, eminentului savant german, academician și prof. univ. dr. Günther Stock, cunoscut om de ştiinţă, academician, doctor în medicină, profesor de recunoaştere internaţională, strălucit manager academic, personalitate de primă mărime și de anvergură europeană și mondială a vieții științifice, Preşedintele «All European Academies», Federaţia care reuneşte 55 de Academii din peste 40 de ţări din Europa, savant care prin valenţele ce-i definesc sistemul de gândire, forţa ideilor promovate, valorifică ascendenţele gândirii sale inovatoare şi capacităţile inegalabile de a se implica şi a ne dărui cu altruism adevărate comori ale cercetării și ale cunoașterii societății de astăzi. La festivitatea, care s-a desfășurat la sediul Universității din Campusul Studențesc Debarcader, str. Tineretului nr. 4, au participat membrii Senatului Universității, în frunte cu domnul Președinte, prof. univ. dr. Adrian Gorun și d-na rector, prof. univ. dr. ing. Luminița Georgeta Popescu, personalităţi de prestigiu ale vieţii academice, ale medicinei şi artei, precum: Mircea Beuran, Bogdan Popescu, Filmilian Calotă, Constantin Barbu, Bogdan Cuza, o serie de reprezentanți ai conducerii autorităților publice municipale și județene, printre care domnii: Ion Călinoiu, Ciprian Florescu, d-l prefect Gheorghe Paraschiv, d-l primar, Florin Cârciumaru, o serie de cadre universitare, directori de unități școlare, invitați din domeniile învățământului și culturii.
“Un Laudatio nu valorizează, ci pune în valoare personalitatea omagiată”
După ce a fost intonat Imnul «Gaudeamus», domnul Președinte al Senatului, prof. univ. dr. Adrian Gorun a dat citire unui amplu și edificator «Laudatio», în care a pornit de la premisa că asumându-şi această misiune de înaltă responsabilitate, Universitatea «Constantin Brâncuși» din Tg. Jiu şi-a înţeles menirea, chiar conştientizându-şi limitele relative și abandonând tendinţele autarhice, pentru a-și croi o cale respectată în spaţiul academic european, unde trebuie să înțelegi că nu poţi fi preţuit, dacă nu ştii să preţuieşti, nu poţi fi recunoscut, dacă refuzi cu obstinaţie să recunoşti valoarea, indiferent de suportul ei ontic definitoriu, știut fiind că o universitate este apreciată, nu doar prin dimensiunile ei, cât prin universul axiologic pe care şi-l creează, în care nemărginirea ia locul faliilor culturale, infinitudinea suprimă relativitatea cognoscibilului, deschiderea spre universalitate rupe frontierele europocentrismului descriptiv şi justificativ, pentru a contura un univers în care tabla de valori include 
şi nu exclude, conservă constant, fără a bloca inovaţia, valorizează și revalorizează, fără a eluda atracţia valorilor perene. Accentând faptul că acest eveniment se desfășoară în Aula celui mai înalt for de cultură, ştiinţă şi educaţie din Gorj, iar manifestarea trebuie să-şi găsească o consacrare cuvenită în paginile de aur ale instituţiei constituită sub înaltul patronaj al Marelui Constantin Brâncuşi, domnul Adrian Gorun a spus: “Un Laudatio poartă în sine şi pe cel preţuit şi ideile şi stările de spirit ale celui ce preţuieşte. Un Laudatio nu valorizează, ci pune în valoare personalitatea omagiată, el se adresează auditoriului, mizând pe potenţialul de decodificare a acelui cod în care judecăţile de valoare sunt desluşite prin judecăţile despre valoare. Iar, îngemănate până la contopire, şi unele şi altele ne dezvăluie atât evidenţa, cât şi misterele esenţei, labirintul protector al omagiatului, deschizându-se spre a-i cuprinde şi viaţa şi creaţia, pe cât posibil, în măsura în care posibilitatea nu încalcă legea firii” a subliniat vorbitorul.
“E un gest firesc, o atitudine responsabilă, un angajament întru înfăptuirea misiei noastre, un angajament pe care îl vom respecta cu sfinţenie”
Au fost marcate momentele de referință ale biografiei strălucitului savant german, care, după ce a urmat studii de medicină la Universitatea din Heidelberg şi din 1970 a obţinut titlul de doctor în medicină la aceeaşi universitate, cariera sa ştiinţifică se dovedește impresionantă, prin Habilitare în Fiziologie la Universitatea din Heidelberg (1978) și profesor de Fiziologie la această renumită universitate(1980 – 1983), consultant la Bayar Healthcare Pharmaceuticals (1984 – 2005), şef al Institutului de Farmacologie (1987), profesor – apl (profesor special) la Freie Universität Berlin (numit în 1986 – Universitatea Liberă din Berlin), membru al Academiei din Berlin – Brandenburg de Ştiinţe (Tehnice) şi Ştiinţe Umaniste (din 1995), senator al Academiei Naţionale de Ştiinţe «Leopoldina» (1999 – 2015), membru al Academiei Naţionale de Ştiinţă şi Inginerie (din 2002), membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte (din 2004), Membru al Academiei Europaea (2007), preşedinte al Academiei din Berlin – Brandenburg de Ştiinţe şi Ştiinţe Umaniste (2006 – 2015), preşedinte al Uniunii Academiilor Germane de Ştiinţe şi Ştiinţe Umaniste (2008 – 2015), preşedinte al Tuturor Academiilor Europene (2012 şi în prezent, reales în 2015 ALLEA), ceea ce demonstrează faptul că Domnul Günter Stock nu se situează printre cei care cercetând fenomenele şi procesele lumii, se retrag în «turnul de fildeş» spre a-şi construi ipoteze şi a întemeia postulate despre o lume ce-şi derulează ipostazele într-un plan la care numai iniţiaţii ar avea acces, nefiind nicidecum spectatorul impasibil, nici regizorul promotor de ambiguităţi interpretative, ci, geniul iscoditor care conferă şi traduce în termenii imperativului categoric misia savantului, a omului de ştiinţă responsabil şi responsabilizat în sensul civismului de înaltă calitate. Tocmai de aceea: “Preţuindu-i opera şi activitatea Domnului Günther Stock, Senatul Universității 
«Constantin Brâncuși» din Tg. Jiu a hotărât în întrunirea din 3 iunie 2016, ca direcţiile de dezvoltare a ştiinţei şi cercetării cuprinse în Discursul rostit de marele savant, la Roma, în 21 noiembrie 2014, să fie adoptate ca direcţii de dezvoltare a cercetării ştiinţifice în Universitatea noastră. Este un gest firesc, o atitudine responsabilă, un angajament întru înfăptuirea misiei noastre, un angajament pe care îl vom respecta cu sfinţenie”, a încheiat alocuțiunea sa, domnul Adrian Gorun.
“Noi trebuie să preluăm un rol activ în crearea Europei, dar şi în crearea viitorului Europei”
Adresând cuvinte de mulțumire pentru titlul acordat, într-o limbă engleză impecabilă, Domnul academician Günther Stock a pornit de la premisa următoare: “Avem nevoie de voinţă mentală de a contribui şi a construi o Europă a noastră. Savanţii, oamenii de ştiinţă, nu mai sunt doar nişte observatori din afară. Noi trebuie să preluăm un rol activ în crearea Europei, dar şi în crearea viitorului Europei, deoarece este nevoie de «voinţă mentală» spre a contribui şi a construi, mai ales că prezentul nu are nimic definitiv în sine, înlăturând automulțumirea pe care cercetătorul şi-o creează în singurătatea-i comodă. Nu există nici o îndoială că lumea în care trăim este aşa-numita «lume Leonardo», un termen creat de Jürgen Mittelstraß, filosof german care indică faptul că această semantică ne caracterizează pe noi, oamenii de ştiinţă şi ingineri în mare măsură, care am contribuit la lumea noastră, aşa cum este ea. Nu există nici o îndoială că provocarea, responsabilitatea de a îmbunătăţi în continuare «Humano conditio» şi, prin urmare, de a face faţă tuturor provocărilor, fie că este vorba de climat, fie că este vorba de energie sau de sănătate, pot fi abordate numai prin ştiinţă, printr-o mai bună ştiinţă şi cel mai probabil, cu mai multă ştiinţă! Genii universale, cum ar fi fondatorul academiei mele, Gottfried Wilhelm Leibniz, sau Isaac Newton, fondator al «Royal Society» din Londra, sau chiar «Leonardo», nu mai sunt disponibile sau posibile. Prin urmare, am învăţat să organizăm ştiinţa, mai ales domeniul ştiinţelor mari (şi nu numai) în consorţii şi, în multe cazuri, în arii regionale şi, acolo unde este cazul, în echipe supra – naţionale sau chiar la nivel global. Acest lucru a condus la o atitudine de lucru interdisciplinară, care, totuşi, în majoritatea cazurilor este încă o filosofie interdisciplinară în cadrul ştiinţelor naturale, inclusiv în inginerie”, a precizat vorbitorul.
“Aş dori să afirm că marele deziderat al meu este nevoia de a stimula «cercetarea de curiozitate»”
Domnul Günther Stock a ținut să accentueze că realizările ştiinţifice în diferite discipline sunt uluitoare, iar acest lucru este valabil şi pentru medicină, domeniul său de activitate, aceasta însemnând orientarea «spre produs» sau «cercetarea aplicată», deoarece: “Există o continuitate între «cercetarea de curiozitate» şi «cercetarea aplicată». Fără acest tip de «cercetare de curiozitate», «cercetarea aplicată» care va urma, ar muri în curând. De asemenea, este adevărat că nu există nici o ordine secvenţială clară între cercetarea şi aplicarea bazată pe curiozitate. Cu toate acestea, ştim mult mai bine astăzi, că există o relaţie interactivă între acestea două”! În viziunea renumitului savant, relaţia dintre invenţie şi inovaţie, 
aceasta din urmă fiind rezultatul practic a ceea ce a fost creat înainte ca invenţie, este extrem de complexă. Nu poate exista nici o inovaţie fără invenţie, pentru că în cele mai multe cazuri, descoperirile sunt realizate prin cercetarea condusă de curiozitate. “Deci, aş dori să afirm că marele deziderat al meu este nevoia de a stimula «cercetarea de curiozitate», mai ales că vechile tradiţii, care uneori sunt urmărite pentru a găsi noi soluţii tehnice, chiar ani buni mai târziu, pot fi utilizate pentru a reflecta asupra consecinţelor pentru societăţile noastre! Programele tehnice mari au nevoie de reflecţii paralele intense (etică, filosofie, drept, sociologie şi alte discipline). Desigur, există procese de transformare masive în curs de desfăşurare în societăţile noastre, cum ar fi migraţia, diversitatea religioasă şi multe altele, care au nevoie de cercetare şi de noi concepte”, a menționat savantul! În concluzia discursului său de mulțumire, punctat pe alocuri cu elemente de mare rafinament intelectual, ilustra personalitate care s-a bucurat de o înaltă preţuire pentru opera şi activitatea sa multidimensională, a ținut să spună că educarea generației tinere de azi trebuie să răspundă concomitent “nevoilor specifice domeniilor STEM (în Germania, «monetărie» – matematică, informatică, ştiinţe naturale şi tehnologice), domenii cu statut de factor economic important, cât şi nevoilor societăţii pentru tineri instruiţi în domeniul ştiinţelor sociale şi umane, acţionând pentru îmbunătăţirea abilităţilor studenţilor din acest spaţiu al cunoaşterii şi al cercetării. Aici, o problemă majoră nu este numărul de studenţi, ci, mai degrabă atitudinea lor, pregătirea pentru a face faţă noilor provocări în disciplinele lor”, a încheiat în aplauzele întregii asistențe Domnul academician, Günther Stock. În partea a doua a prezentării, vom analiza desfășurarea activităților din după-amiaza zilei de 16 iunie 2016, prin evocarea celor două simpozioane intitulate: «Europa și instituirea noilor valori» și «Brâncuși și arta viitorului». (VA URMA)
Profesor, Vasile GOGONEA
