Florin Tantan este salariat al Primăriei oraşului Tismana, în funcţia de referent cultural. În realitate, el este mult mai mult. Păstoreşte Muzeul etnografic din urbe, dar şi Casa de cultură Tismana. În ultima calitate s-a zbătut mult şi a izbutit să organizeze prima ediţie a Festivalului de muzică lăutărească „Geagu Cătăroiu”.
Pledoarii de specialist
Omul Florin Tantan este îndrăgostit de cultură şi face parte dintre aceia care sfinţesc locul. Nu folclorul este specialitatea domniei sale, aşa cum mărturiseşte, ci ţesăturile. Cu toate acestea, s-a adresat Comisiei de cultură a Consiliului Local al oraşului Tismana pe o filă şi jumătate, primind sprijin moral şi material şi deci undă verde iniţiativei sale. Sprijinul material se referă la premii: Premiul I – în valoare de 2.500 de lei şi un Premiu special de 500 de lei. A nu se înţelege că deplasările Tismana-Târgu Jiu şi retur, numeroase de altfel, i le decontează cineva. Le plăteşte din propriul buzunar ca şi pe o parte dintre colaboratori. „Având în vedere trecutul impresionant al localităţii noastre în materie de lăutari, alături de un tezaur naţional inestimabil de folclor, aşa cum reiese şi din scrierile şi descrierile marilor culegători de folclor autentic, etnomuzicologi valoroşi ai ţării dintre care amintim câţiva: savantul Constantin Brăiloiu, Emilia Comişel, Tiberiu Alexandru şi mulţi alţii, ne revine nobila datorie de a evoca şi de a readuce spre cunoaşterea celor mai mulţi dintre noi acest folclor autentic, într-un festival de rapsozi şi tarafuri”. Întărindu-şi pledoaria către Comisia de cultură a Consiliului Local cu o cugetare profund a marelui Nicolae Iorga: „Un popor care nu îţi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii”.
Puţină istorie locală
Specialiştii susţin că cea mai bogată zonă din Gorj, din punct de vedere muzical, este cea a teritoriului Tismanei. La începutul sec. al XX-lea, cei mai vestiţi lăutari au fost vioriştii Grigore Murgu(1889-1947) şi Ion Pleşa zis Rugină(1882-1947). Ei au cântat împreună toată viaţa, alături de ei avându-l pe basistul Gheorghe Manghera-Costree: Cântecul „La Tismana-ntr-o grădină” era cunoscut de toţi sub denumirea „Sârba de la Tismana” sau „Sârba lui Rugină”. Alte tarafuri vestite din Tismana au mai fost: Victor Tantan zis Pala. Viorist de primă mână, având alături pe cântăreţele Jenica Tantan şi Chiva Tantan, aceasta din urmă fiind prima care şi-a acompaniat cântecele cu chitara, taraful lui Nicolae Cazacu, viorist primaş de mare talent şi virtuozitate care, din păcate, a murit pe front în Ungaria. Mai târziu, tradiţia a continuat și în anii ’70 când Tismana se mândrea cu viorişti de excepţie ca Falcoe zis Mitică Chibrit, fraţii Gheorghiţă şi Tică Geagu, Iosif Motorga, Costel Buzner, dar şi secundaşii Grigore Stricafer zis Dore, Vasile Bisericosu, Gicu Pleşa, Sile Tantan, Mitică Buzner la braci, Nicolae Geagu zis Zară, Georgică Motorga, Ion Trohonel la bas şi mulţi alţii.
Cine a fost Geagu Cătăroiu?
Desigur, informaţiile de bază mi le-a oferit tot inimosul de Florin Tantan. Care-a fost surprins că eu, fiind născut mai demult, am avut bucuria de a-l cunoaşte şi admira. Petre Geagu, pe numele lui adevărat, s-a născut la 21 aprilie 1903 şi avea să devină mai târziu cel mai vestit rapsod al locului, adăugându-i-se la nume şi Cătăroiu. Dar Petre Geagu zis Cătăroiu mai era supranumit şi „Baladistul Gorjului”, care a cântat cu taraful Murgu-Rugină atât în Gorj, cât şi în Bucureşti la diferite restaurante din zona Gării de Nord. Marile interprete de muzică populară Maria Lătăreţu şi Maria Tănase i-au apreciat repertoriul şi au cules cântece de la el, cântând împreună în Bucureşti, în turnee sau la concertele orchestrei „Taraful Gorjului”. De asemenea, menestrelul Tudor Gheorghe a fost foarte impresionat de el atunci când l-a şi vizitat şi a cules câteva cântece, cel mai renumit fiind „Marie, Marie”.
Ion Predoșanu
