Două întâmplări fericite m-au făcut să lecturez publicaţia lunară NOVĂCEANUL, numărul pe luna ianuarie 2018, şi trimestrialul Academia Bârlădeană, trimestrul 4, 2017. Ambele mi-au fost aduse de Poşta Română.
Bunăvoinţa unor oameni îndrăgostiţi de slova scrisă am primit, cum spuneam, două reviste de cultură numai bune de citit. NOVĂCEANUL a apărut în 24 ianuarie 2018 şi este o publicaţie lunară caldă. Chiar sub frontispiciu găsim un splendid citat din Alexandru Vlahuţă: “Într-o ţară aşa frumoasă, c-un trecut aşa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deştept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de DUMNEZEU, de patrie, şi cum să nu-ţi ridici fruntea, ca falnicii strămoşi de odinioară. Mândru că poţi spune: sunt român!” Prima pagină este destinată celor două editoriale semnate de prof.univ.dr. N. Vinţanu: „15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale” şi „24 ianuarie – Unirea Principatelor Române”, fiind ilustrată cu portretele Poetului Naţional Mihai Eminescu şi Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Pe fundalul unei ramuri de stejar este reprodusă şi poezia „Dorinţa”, de Mihai Eminescu(1876). Aşa cum promisese în numărul anterior, Redactorul şef Constantin Dârvăreanu s-a ţinut de cuvânt şi publică „Amintiri de pe front – Scurte secvenţe din Primul Război Mondial”, semnate de General maior (r) Doctor Virgiliu Răduţescu, veteran din războiul din Bulgaria(1913), din Primul Război Mondial, din al Doilea Război Mondial şi din războiul antifascist, scrise la 17 noiembrie 1978, Bucureşti. Impresionante sunt versurile găsite în raniţa unui soldat mort în toamna anului 1918, pe muntele Sorica din Carpaţii de Curbură, comunicate de Ambasador Valeriu Tudor. Poezia se intitulează „Nu plânge, maică Românie”, iar ultima strofă are valoare de premoniţie: „Nu plânge, maică Românie!/ Adună tot ce-i bun sub soare/ Ne cheamă şi pe noi la praznic,/ Când România va fi mare!” Ne-au mai plăcut multe articole, dar amintim doar câteva: „Nemuritorul Eminescu”(Prof.univ.dr. N. Vinţanu); rubrica „Ciobani vestiţi: Ion Drăgănoiu(Ing. Gheorghiţă Cuteanu, Timişoara); „Lumea în care trăim astăzi”(Constantin Dârvăreanu); „Anii 50: Parcul Coloanei Infinitului în pericol de a fi desfiinţat”(Cristian Grecoiu); mai multe poezii şi, în mod special memoriile lui Petre Stamatoiu despre întâmplări din 21 septembrie 1917 şi botezate „Miserere!…”(Publicat în revista „PRIETENUL SĂTEANULUI”, nr. 6, septembrie 1926, după cum aflăm dintr-o notă de redacţie Miserere=cuvânt latinesc care s-ar traduce prin „Îndură-te” sau „Rugăciune de îndurare”) Academia Bârlădeană este o revistă editată de Societatea literar-culturală Academia Bârlădeană(fondată în 1915), avându-l ca Preşedinte de onoare pe C.D. Zeletin, iar Redactor şef pe ilustrul rebusist şi clasic în viaţă Serghei Coloşenco. Om care se mândreşte că: „Copil fiind, am locuit la Peşteana…”. Evident, este vorba de Peşteana Gorjului. Bun amic cu poetul şi rebusistul Nelu Vasile, din Turburea, a primit un xerox cu nişte însemnări ale subsemnatului publicate în „Gorjeanul”, pe care le-a reprodus în revista Academia Bârlădeană. O publicaţie în întregime dedicată culturii, istoriei neamului românesc şi literaturii. Şi nu doar literaturii contemporane, pe prima pagină fiind la loc de cinste superba poezie a lui Alexandru Vlahuţă “La vatra rece”. În care autorul celebrei “România pitorească” se dovedeşte un subtil şi inspirat poet. Vă convingeţi singuri citind şi doar numai prima strigă: “Oblonitu-mi-a fereastra/ Gerul, cu-a lui flori de gheaţă,/Şi, în toată casa asta,/ Eu sunt singura viaţă.” Un superb eseu al criticului literar Theodor Codreanu glosează pe tema „Mihai sau Mihail Eminescu?” şi ajunge la concluzia: „Aşadar, parafrazându-l pe poet, Mihai Eminescu şi punctum!” Printre noutăţile eseului, chiar dacă este scrisă într-un subsol al eseului amintit, se afirmă că „Există şi ipoteza că Eminescu însuşi ar fi trecut de la Eminoivici la Eminescu înainte de hotărârea lui Iosif Vulcan(care l-a debutat pe viitorul Poet Naţional în revista Familia, de la Oradea, n.m. I.P.)
ION PREDOŞANU
