“GORJ – spectacolul lemnului”, începutul unui proiect măreţ marca Teodor Dădălău

Rar mi-a fost dat să cunosc un om mai pasionat de etnografia şi cultura tradiţională a Gorjului, cum este artistul imaginii, dar şi al cuvântului, inspectorul sau instructorul Centrului de Creaţie – Teodor Dădălău. Mă aflu în faţă cu un album unic în România, semnat de domnia sa, şi intitulat „GORJ – spectacolul lemnului”, ce a văzut lumina tiparului la editura craioveană REVERS, datorită doamnei Eleonora Sârbu, plasticiană cu obârşii gorjene dar stabilită în Statele Unite ale Americii.

Primul pas, cu dedicaţia meritată
Extrem de bogat în ilustraţii, albumul are pe o primă pagină, de gardă, binevenita dedicaţie: „Fiului meu, Traian, alături de care am realizat documentaţia acestui album!” Şi el un talentat artist al imaginii, luat la Domnul când nici măcar nu împlinise vârsta majoratului, la numai 17 ani. O minune de flăcău, care visa la o facultate în domeniul vizualului şi, apoi, să devină Fotoreporter la celebra revistă „National Geografic”. De la pierderea unicului fiu, Doru Dădălău trăieşte aproape numai pentru al omagia pe dragul de Traian. În onoarea căruia a înfiinţat şi Asociaţia Culturală TRAIAN.

Un proiect în 11 volume
Dacă acest prim volum îl putem pipăi şi admira, ei bine, următorul este aproape gata de tipărit şi se numeşte „Călător în Gorjul de odinioară”, ce va apărea în Editura Centrului Judeţean pentru Promovarea şi Păstrarea Culturii Tradiţionale Gorj, al cărui director este scriitorul Ion Cepoi. Care va semna şi prefaţa celui de-al doilea volum de albume, ce va număra în final 11 – unsprezece – chintesenţe ale artei şi gândirii etnografice a artistului Teodor Dădălău.
Vor urma, până prin luna mai a anului 2015, apariţiile: „Acasă la gorjeni”, „Ţesături, cusături şi împletituri”, „Gorjul ca o grădină”, „Ceramică şi viaţă”, „Acasă la Brâncuşi”, „Biserici de lemn”, „Documente inedite”, dacă le-am reţinut bine titlurile.
Scriitorul Dinu Săraru -prefaţator Bijuterie de faţă este prefaţată de Patriarhul prozei româneşti contemporane – Dinu SĂRARU. Un oltean cu buletin de Bucureşti, dar trăitor în Slătioara vâlceană, care este şi comuna în care s-a născut plinul de har şi generozitate – Marele Maestru al slovei tipărite care este Dinu Săraru.
Cu permisiunea autorului acestui album, ne vom adăpa din înţelepciunea prefaţatorului. Între altele, Dinu Săraru dixit: „Cercetând atent, răbdător şi ,mereu mai cucerit albumul domnului Teodor Dădălău, mi-am dat seama că mă aflu în faţa unui artist al fotografiei, dar neapărat şi etnograf profesionist, consacrat. În acest caz, universului spiritual gorjenesc. N-am întâlnit încă o carte anume care să închidă cu atâta har între copertele ei o lume de gânduri şi sentimente şi înzestrări artistice capabile să ne trimită la acea tulburătoare identitate ţărănească, naţională şi de spirit, care a născut sigur şi Mioriţa.
Arta lemnului îţi află o viguroasă şi unică tradiţie în spaţiul spiritual gorjenesc şi – în ipostaza mea de vâlcean din Oltenia de sub munte – nu pot să nu-mi recunosc, fireşte cu nobilă bucurie, gelozia: această artă a lemnului şi-a găsit fericit în arta fotografică a domnului Teodor Dădălău o oglindă de zile mari.”

Un final de mare tristeţe
Sfârşitul acestei prefeţe se încheie aşa cum a scris marele prozator:
„Nu pot să închei însă, astfel, eu însumi adânc tulburat, decât cu acest dialog care m-a lăsat fără grai:
– Aţi mai întâlnit în peregrinările dumneavoastră etnografice şi fotografice, vreunul dintre bătrânii care au făcut aceste minuni în trupul sfânt al lemnului?
– Nu !
– În nici un sat ?
– Mai sunt, azi, măcar câţiva dintre urmaşii genialilor ţărani poeţi ai cioplitului lemnului?
– Nu!”
Post Scriptum
Şi acest uluitor POST SCRIPTUM îi aparţine tot inimitabilului prozator de mare talent care este DINU SĂRARU:
„Păstraţi, aşadar, acest album ca pe un Dar pe care să vi-l faceţi şi dumneavoastră, şi celor pe care îi iubiţi”
Ce-ar mai fi de adăugat? Nimic. Poate doar invitaţia să priviţi fotografiile reproduse în această pagină şi să vă procuraţi albumul.
Sincere felicitări scrise autorului – Teodor Dădălău.
Ion Predoşanu