– Rep. Domnule Rector, prof. univ. dr. Moise Bojincă, se pare că instituţia de învăţământ superior pe care o conduceţi este, începând de astăzi, gazda unui eveniment ştiinţific de rezonanţă şi prin aceasta, consemnaţi o iniţiativă demnă de apreciere pe linia vieţii ştiinţifice.
– A devenit o tradiție cu un bogat conținut informațional și pedagogic pentru Universitatea «Constantin Brâncuși» din Târgu-Jiu, ca noi să organizăm anual, la nivelul Universităţii şi al facultăţilor, o serie de acţiuni în care sunt angrenate cadre didactice şi studenţi, precum şi personalităţi ale lumii cultural-ştiinţifice naţionale şi internaţionale, în cadrul unor manifestări organizate sub genericul: «Zilele Universității», prin derularea unor activități cultural-științifice și sportive cu o largă participare a tinerilor. Pot spune că anul acesta, evenimentul științific central îl constituie Conferinţa Ştiinţifică Internaţională «Dezvoltare, Guvernanţă şi Cooperare», ce urmează a se desfăşura astăzi(ieri, n.r.), în cadrul celor cinci secţiuni stabilite: «Dezvoltare economică I», «Dezvoltare economică II», «Dezvoltare tehnologică şi energetică», «Dezvoltare socială şi comunitară», «Guvernanţă, dezvoltare instituţională şi cooperare internaţională», la care și-au anunțat prezența personalități ale lumii științifice din țară și din străinătate. Țin să menționez că este vorba doar despre una dintre inițitivele noastre însemnate, pentru că mai avem atâtea altele, pe care vom avea posibilitaea să le evidențiem la momentul potrivit.
“Răspundem nevoilor imediate și cerințelor pe care le impun specializările și profilele instituției noastre”
– Rep. Cum aţi reuşit ca în sesiunea inaugurală a Conferinţei ştiinţifice internaţionale: «Dezvoltare, Guvernanţă şi Cooperare» să îmbinaţi atâtea preocupări interesante, începând cu problemele energetice, strict economice, până la problemele privind substratul limbii române, să spunem?
-Desigur, Universitatea noastră, prin menirea ei științifică este întotdeauna deschisă unor asemenea manifestări prestigioase, tocmai pentru a răspunde la problemele stringente ale vieții și la imperativele lumii contemporane, printr-o raportare directă la problemele zonale, regionale, naționale și chiar internaționale, dar neomițând aspectele identitare ale activității noastre și ale preocupărilor de fiecare zi, răspunzând, astfel, nevoilor imediate și cerințelor pe care le impun specializările și profilele pentru care instituția noastră pregătește viitorii absolvenți.
– Rep. Cele două lansări de carte, coordonate de domnia-voastră, reprezintă un “moment de vârf” al etapei inaugurale a Conferinţei. Ce v-a determinat să vă opriţi asupra acestor două cărţi, bănuiesc, extrem de interesante?
-Dacă mă refer la cele două lansări de carte, vă rog să-mi îngăduiți să fiu modest și să spun că nu sunt coordonate de mine, pentru că ele reprezintă rodul unui efort colectiv și armonios dezvoltat de către Institutul de Cercetare a Dezvoltătii din cadrul Universității noastre. Aș putea aprecia că aceste două lucrări sunt de o importanță deosebită pentru lumea științifică și se înscriu în aria tematică a conferinței noastre, dar în același timp, aș spune că reprezintă și o modalitate eficientă de ținută academică în actul de comunicare, la care mai adaug și oportunitățile de colaborare în viitor cu înalții oaspeți care ne vizitează în această perioadă Universitatea, respectiv, ES D-l Claudio Pérez Paladino, Ambasadorul Republicii Argentina, ES D-l Sami Shiba, Ambasadorul Republicii Albania, D-l prof. univ, Jean-Marie Miossec (Franţa), D-l prof. univ Francesco Pastore (Italia), D-l prof. univ Angelo Davaris (Grecia).
“Dezbaterile acoperă o arie largă de probleme de interes economic și social”
– Rep. Care sunt coordonatele principale pentru cele două secţiuni referitoare la “Dezvoltarea economică”?
-Referindu-mă la cele două secțiuni privitoare la dezvoltarea economică, la valorificarea resurselor energetice, aș aprecia că ele acoperă o arie largă de probleme de interes economic și social, cu o serie de analize pertinente și cu adânci reflecții despre susținerea dezvoltării economice, prin direcțiile urmărite în viitor, despre costuri, fiscalitate și evoluția pieței de capital. De asemenea, aș mai adăuga o serie de considerații privitoare la funcțiile constituționale ale acordurilor comerciale, absorbția fondurilor europene și tratamentele contabile internaționale privind aprecierea și deprecierea activelor.
– Rep. Sunteţi şi moderatorul unei secţiuni foarte interesante, care dă şi titlul acestei Conferinţe internaţionale, aşa că v-aş ruga să-mi spuneţi, care este distincţia conceptuală între “guvernare” şi “guvernanţă”, pentru că sunteţi şi unul dintre comunicatorii acestei secţiuni, chiar primul din listă, dacă observ bine?
-Printr-o anumită distincție conceptuală, pot spune că “guvernarea” înseamnă a administra o anumită comunitate umană de la nivel microsocial, dar mai ales la nivel macrosocial, iar aici am în vedere statul, națiunea sau comunitatea de state, printr-o instituție învestită cu funcții executive, prin direcția de sus în jos.
În schimb, “guvernanţa” semnifică un concept apărut și utilizat strict în domeniul economic, în termeni de eficiență și profitabilitate, pentru că ea înseamnă un ansamblu de reguli ce structurează o anumită comunitate și care se lasă reperate în limbaj, obiceiuri, coduri de comportament, norme, legi și instituții, într-o direcție «văzută» de jos în sus, cum s-ar spune!
Profesor, Vasile Gogonea
