Ion Popescu-Brădiceni – iniţiator de curent literar-artistic nou: transmodernismul

Domnul prof.univ.dr. Ion Popescu-Brădiceni, doctor în filologie, are preocupări literare foarte complexe şi aceasta nu este o noutate dat fiind multiplele apariţii editoriale cu valenţe multiple şi talent deosebit în abordarea unor probleme de literatură, critică literară, analiză a operelor diferiţilor scriitori sau filozofi.
Am spus-o şi o spun şi acum că Domnia Sa este o adevărată enciclopedie în literatura română, un analist literar exigent, încât este greu să-l compari cu altcineva, dat fiind superlativul operei sale.
Domnul Ion Popescu-Brădiceni este autorul cel mai prolific şi valoros pe care îl cunosc eu şi nu numai eu. Mulţi cunosc acest lucru, dar recunosc greu din diverse motive uneori uşor de înţeles. Nu se compară cu nimeni!
Am avut plăcerea să fac cunoştinţă cu acest mare poet şi om, în anul 1973 când, medic stagiar fiind într-o comună din Gorj, am publicat un articol de specialitate în ziarul nostru din Gorj. În acelaşi număr, domnul Ion Popescu-Brădiceni debuta cu o prezentare de George Manoniu şi grupaj de poezii ca proaspăt absolvent al Liceului „Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu. Aşa am făcut cunoştinţă dar fără a-l cunoaşte şi personal.
Însă prezentarea făcută poetului şi talentul acestei tinere speranţe m-a impresionat încă de atunci.
Peste ani de zile, am venit în Târgu-Jiu (1980) şi cu diferite ocazii am legat o prietenie deosebită cu Domnia Sa şi familia Domniei Sale (tatăl, mama, soţia, copiii).
Am participat fizic şi cu sufletul (adică metafizic) la apariţiile sale editoriale cu un conţinut deosebit şi o tentă realistă dar şi filozofică, presărate, fabulos, la tot, pasul cu accente fie axiologice, fie pur şi simplu ontologice.
Ar fi multe de spus despre fiecare apariţie editorială, despre participarea activă la multiplele manifestări cultural-artistice cu o valoare autentică pentru judeţul nostru şi pentru ţara noastră.
Ceea ce m-a impresionat în ultimul timp este abordarea complexă a literaturii româneşti prin apariţia unui curent literar mai nou: transmodernismul. Doctorul în filologie şi în hermeneutica literaturii Ion Popescu-Brădiceni sesizează, deasupra altor autori (Basarab Nicolescu, Theodor Codreanu, Virgil Bulat şi alţii), o metodologie practică, faţă de cea teoretică, în opera autorilor amintiţi. Ea are la bază cea mai evoluată teorie a cunoaşterii: logica terţului inclus, elaborată prima dată între anii 1985-1988 de filozoful Ştefan Lupaşcu având la bază cercetări în domeniul fizicii. Discipolii săi identifică umanul cu tripla sa structură fizică, biologică şi psihică drept manifestare totală a materiei-energiei.
Logica terţului inclus explică paradoxurile mecanicii cuantice, fiind în viitor implicate în construcţia calculatoarelor cuantice, ce vor unifica revoluţia cuantică cu cea informaţională.
Arta, dreptul sau istoria religiilor se vor reînnoi.
În unitate există trei terţuri; terţul tainic inclus este fundamental toleranţei şi demnităţii umane.
Domnul profesor dr. Ion Popescu-Brădiceni în lucrarea sa „Iona, în burta chitului” (apărută la editura NapocaStar din Cluj-Napoca în anul 2004) formulează paradigma transmodernistă. Opera literară este un obiect estetic complex plin de secrete fiind o promisiune a unui paradis (o patrie a tainelor greu de dezvăluit, de descris şi de interpretat).
Domnia Sa semnalează astfel că cea mai bună cale a cunoaşterii este cea hermeneutică: „Hermeneutica rămâne, în continuare, din acest punct de vedere, teoria, metoda şi practica interpretării şi înţelegerii corecte a textelor…. de idei lingvistice şi literare”.
Deci domnul profesor dr. Ion Popescu-Brădiceni face mulţi paşi în drumul cercetării literare alături de alţi doi scriitori (Virgil Bulat, Victor Nicolae: „Raportul Iona”, Editura Cogito, Bucureşti, 2006).
„Raportul Iona”, fiind un compendiu de teorie literară aplicată, evidenţiază astfel faptul că fiecare operă literară este analizată de autor în stilul transmodernist şi îndepărtează şabloanele din literatură. Eliberarea creaţiei literare de o canonizare şi analiza ei în efort transdisciplinar constituie apogeul transmodernismului.
În lucrarea în versuri: „Istoria lui Abrasax în Era transfilozofică şi transpoetică” – concepută de domnul Ion Popescu-Brădiceni – se observă cum subiectul lucrării devine metasubiect prin transpunerea unui mit din antichitate într-o realitate contemporană.
Mereu însoţit de „al treilea ochi” sau „virtualul lui trei”, poetul este un paznic al artei, scoţând la lumină metafore ale focului sacru şi le aşază pe noul tărâm al triumfului ştiinţei, conştiinţei şi libertăţii, prin modelul numit transmodernism.
Deci domnul doctor în filologie Ion Popescu-Brădiceni ne onorează pe toţi cei care cochetăm cu limba şi literatura română şi nu numai, cu un veritabil curent literar-artistic şi merită evidenţiere specială pentru omenire, pentru România, pentru Oltenia, pentru Gorj.
medic Constantin C.Şişiroi, doctor în ştiinţele medicale