De când cu cele trei autosuspendări din P.S.D., constatăm cu stupefacţie şi amărăciune o gravă abatere de la normele limbii, în exprimarea politicienilor, a aleşilor noştri şi în mass-media. Este vorba de folosirea tranzitivă a verbului reflexiv-obiectiv compus cu prefixoidul sau pseudoprefixul „auto” şi anume, a verbului „a se autosuspenda”. „Auto” este un element prim de compunere savantă pentru cuvintele care arată că noţiunea se referă la subiect sau că acţiunea exprimată se îndeplineşte de la sine. Este un fals prefix, deosebit de prefix, prin aceea că în limba de origine din care provine constituie un cuvânt (grecescul „autos”-însuşi).
Folosirea tranzitivă, deci cu schimbarea diatezei, din reflexivă în activă, în enunţul „I-am autosuspendat” este o aberaţie. Este la fel de gravă precum ai zice: „I-am sinucis”, or „a se sinucide” înseamnă a-şi lua singur viaţa, a se omorî. În cazul acesta, se produce o dereflexivizare a verbului „a se autosuspenda”, însoţit de un alt complement direct „i”(pe ei) decât „pe sine însuşi”. „Auto” înseamnă „propriu”, „însuşi”, „prin sine”, „singur”. Întrebuinţarea verbului „a se autosuspenda” constituie tocmai sublinierea valorii reflexiv-obiective, deci a identităţii subiectului cu obiectul. Transformarea acestuia în verb nereflexiv („I-am autosuspendat”) anulează rolul prefixoidului „auto”. Prin urmare, corecte sunt enunţurile: „Dumnealui s-a autosuspendat”, „Dumnealor s-au autosuspendat”, „I-am suspendat din partid”. Primele două, în situaţia că renunţăm la prefixoidul „auto”, capătă următoarele formulări: „Dumnealui s-a suspendat pe sine însuşi”; „Dumnealor s-au suspendat pe ei înşişi”.
Este adevărat că au existat opinii în rândul lingviştilor privind verbele reflexiv-obiective formate cu „auto”, dacă sunt sau nu greşite ca structură (pleonasme?!). După părerea cunoscutei lingviste Mioara Avram, aceste construcţii nu sunt greşite, motivând că ele „răspund unei necesităţi de ordin semantic şi pot fi înscrise în mai multe tendinţe ale limbii române: pe de o parte, în tendinţa generală a cumulului de mărci, care, în domeniul special al gramaticii verbului, se exprimă prin dublarea complementului (L-am văzut pe Liviu la Bucureşti), şi pe de altă parte, în tendinţa de dezvoltare a compunerii savante”. În concluzie, enunţul aberant „I-am autosuspendat din partid” în locul enunţului corect „I-am suspendat din partid”este o gravă eroare de limbă şi de gândire care, în logică, se numeşte „contradictio in adiecto”, „contradicţie în ceea ce se adaugă”.
Constantin E. Ungureanu
