Vineri, 21 februarie, ora 19, în sala Tetrului “Elvira Godeanu” am trăit bucuria unui spectacol total, muzică, poezie şi balet. Îngemănarea lor e unică, aşa cum unic rămâne Brancuşi pentru noi şi lumea întreagă. La 19 februarie, se implinesc 138 de ani de la naşterea sa, iar acest spectacol îi este dedicat. În deschidere, ascultăm creaţia violoncelistului, dirijorului şi compozitorului Mircea Suchici, Baladă de pe Jiu, inspirată de versurile poetului Ion Popescu Brădiceni, în interpretarea actorului George Drăghescu.
Dacă Brâncuşi trăieşte la Paris ca cetăţean român şi, din motive bine ştiute, se stinge din viaţă ca cetăţean francez, prezenţa dirijorului francez, Francois-Robert Girolami este semnul patriei din inima artistului. François Robert Girolami, muzician şi filosof, se naşte în departamentul francez al insulei Corsica, s-a format la Conservatorul Naţional Superior din Paris, unde este titularul a numeroase premii, şi la Şcoala Normală de Muzică. Studiază Dirijatul cu maeştrii: Pierre Dervaux, Igor Markevitch şi Léonard Bernstein. De-a lungul carierei sale este invitat să dirijeze, marile orchestre ale lumii: Orchestra Naţională a Operei din Monte-Carlo, Orchestra Naţională din Haiffa (Israel), Orchestra Radio din Zagreb (fosta Iugoslavie) şi orchestrele simfonice din Florenţa (Italia), Castilia Leon (Spania), Avignon, Marsilia şi Nancy (Franţa). Dirijează mare parte a repertoriilor lirice la teatrele şi festivalurile din Austria (Salzbourg, Freidrich), Germania (Köln, Aachen, Bonn), Belgia (Bruxelles, Anvers), Anglia (Colchester), Spania (Barcelona, Tarragone, Valladolid, Sevilla, Ubeda), Italia (Torino, Florenţa, Bolonia, Adria, Bolzano, Livorno Genua, Como, Brescia), în Rusia (Moscova), Georgia (Tbilissi), la Paris (Théâtre du Châtelet). Realizează “Le Bal Masqué” de Francis Poulenc în incinta Teatrului Scala din Milano, cu ocazia expoziţiei franceze a Muzeului Istoric. Aici primeşte din mâna profesorului Tintori, un exemplar autograph, manuscrisul “Requiemului” de Puccini, cu misiunea de a-l rescrie. Diplomat universitar în Filosofie, a predat această materie la Liceele de stat şi la Universitatea din Provenţa. Lucrările sale filosofice cuprind scrieri despre Machiavelli, Hugo Grotius, Clausewitz, Alexix deTocqueville şi despre Secolul Luminilor. Încă din 1981, dirijează mai multe orchestre din România, iar ca semn al înfrăţirii franco-române, în prezent, este numit director artistic asociat al Filarmonicii de Stat din Sibiu şi al Operei din Craiova. Sub bagheta sa, urmează o nouă îngemănare poezie-muzică: Poemul pentru violoncel şi orchestră de corzi, compozitor Mircea Suchici, versuri de Nina Voiculescu şi Spiridon Popescu, recită actorii Mădălina Ciobănuc şi Cosmin Brehuţă.
Prezenţa actorilor în concertul Filarmonicii targujiene, redimensionează în cuvinte sensul creaţiei lui Mircea Suchici. Coppélia – vals de Léo Delibes aduce pe scenă o mare balerină, Liliana Tăbuş, de la Teatrul Fantazio, din Constanţa şi care dă viaţă la Tg-Jiu, unei adevărate şcoli de balet. Tânăra multilaureată, Daniela Popescu, eleva distinsei profesoare Georgeta Ionescu de la Colegiul National de Arte Dinu Lipatti – Bucureşti şi descoperirea Şcolii Populare de Artă (clasa prof. Aurel Popescu), interpretează aria Laurettei din opera “Gianni Scicchi” şi aria Musettei din “Boema” de Giacomo Puccini. Reprezentant al verismului Italian, Puccini a avut o apreciere deosebită pentru cântăreții români. L-a ales pe tenorul Grigore Gabrielescu pentru premiera mondială a operei “Edgar” (rolul titular), iar mai târziu, pe Hariclea Darclée, pentru premiera mondială a operei “Tosca” (rolul titular). Hariclea Darclée i-a sugerat introducerea unei arii pentru soprană în actul al doilea, astfel născându-se celebra arie, “Vissi d’arte”. “Concierto de Aranjuez”, pentru chitară şi orchestră, evocă drama vieţii compozitorului spaniol, Joaquín Rodrigo (1901-1999), rămas orb încă din copilărie, iubirea faţă de pianista Victoria Kamhi (originară din Turcia), care îi devine soţie în 1933 şi plimbările din luna de miere prin Grădinile regale din Aranjuez. Solist este chitaristul Stan Zamfirescu, membru al formaţiei Trio Zamfirescu; fraţii Georgeta, Ionuţ şi Stan Zamfirescu sunt unanim recunoscuți ca cei mai buni chitariști din România, fiind deținătorii premiului întâi la toate competițiile naționale de gen și repurtând răsunătoare succese pe plan european. Celebrul “Adagio” a electrizat sala, iar auditoriul a răplătit solistul şi n-a mai ţinut cont de regula aplauzelor la final. În încheierea spectacolului, violoncelistul Mircea Suchici interpretează “Elegia” de Gabriel Fauré. De formă tripartită, ABA, a fost concepută ca parte dintr-o sonată pentru violoncel, rămasă neterminată, “Elegia” va fi dedicată violoncelistului francez, Jules Loëb. Melancolia sa este un mesaj de iubire care ne-a învăluit sufletul ca într-un zbor de Măiastră. Brâncuşi spunea: “Aţi văzut oare acei fluturi? Toţi au plecat pătaţi pe haine de polenul pietrelor mele.” ”Creez frumuseţe. Nu vreau ca o statuie să strivească, vreau ca să inspire dorinţa de a fi mângâiată…”
Adresăm din suflet mulţumirile noastre maestrului François Robert-Girolami a cărui prezenţă rămâne semnul patriei din inima lui Brâncuşi.
Prof. dr. Mihaela Sanda Popescu
