Mănăstirea «Sfânta Treime» şi-a sărbătorit hramul, cu două praznice Împărăteşti

549

În ziua de Duminică, 4 iunie 2017, de Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh, a Cincizecimii sau a Rusaliilor, la Mănăstirea «Sfânta Treime», Strâmba -Jiu a poposit pentru a oficia Sfânta Liturghie, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, ajutat de către Eclesiarhul Catedralei Mitropolitane, «Sfântul Mare Mucenic Dimitrie» din Craiova, Preacuviosul, Părintele protosinghel, Vladimir Dărângă şi de către Preacuviosul Părinte Arhimandrit, Vitalie Danciu, de la Mănăstirea «Sfântul Ioan Gură de Aur» şi «Sfântul Irodion» de la Cojani, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

“Este ziua cea mare, pentru că Duhul Lui Dumnezeu se coboară iarăşi peste lume”
În cuvântul de învăţătură, rostit la sfârşitul Sfintei Liturghii, Chiriarhul lăcaşelor de cult de pe cuprinsul întregii Oltenii a spus că această Sărbătoare a adus pe Preasfântul Duh în viaţa Sfinţilor Apostoli şi în Biserică, deoarece Pogorârea Sfântului Duh este începutul Bisericii, întemeierea Bisericii, întemeierea acestui «organism» în care suntem cuprinşi toţi, prin Taina Sfântului Botez, când ne împărtăşim prin Sfintele Taine, pentru că suntem în rugăciune cu îngerii şi trecem din lumea aceasta, pentru a intra în Împărăţia Cerurilor, în viaţa cea veşnică. Tocmai de aceea, putem spune că: “Este ziua cea mare, pentru că Duhul Lui Dumnezeu se coboară iarăşi peste lume, de data aceasta, peste Trupul îndumnezeit al Mântuitorului Iisus Hristos, Trupul tainic, cel care cu Mântuitorul a fost totdeauna, pentru că Duhul este de-o Fiinţă cu Tatăl şi cu Fiul. Şi toate minunile pe care Mântuitorul Iisus Hristos le-a săvârşit, le-a împlinit cu Duhul Cel Preasfânt, pentru că, aşa cum a spus totdeauna, că El săvârşeşte aceste lucruri cu Duhul Lui Dumnezeu. Duhul Tatălui Ceresc este în Fiul, din veşnicie. Şi atunci când Dumnezeu a hotărât să mântuiască neamul omenesc şi să se întrupeze din Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, aceasta este prima manifestare a Duhului Sfânt, cum se arată la Sfânta Evanghelie, după Sf. Ev. Luca. Duhul Sfânt S-a pogorât peste Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, şi împreună cu Cuvântul, cu Fiul Tatălui, au alcătuit firea omenească în pântecele preacurat al Maicii Domnului. Este prima venire a Sfântului Duh, în neamul omenesc, după căderea omului în păcat. Venirea aceasta a Duhul Sfânt reînnoieşte firea, schimbă natura omenească, o îndreaptă şi o luminează, ca ea să fie ca la început, aşa cum a ieşit din mâinile Creatorului. De îndată ce Adam a păcătuit, Duhul Lui Dumnezeu s-a îndepărtat de la el. Pentru această îndepărtare, în Sfânta Scriptură se vorbeşte despre părerea de rău a Lui Dumnezeu, pentru că la potop, Creatorul a constatat că oamenii sunt numai trupuri. Este prima arătare tragică a omenirii, care, nu mai merge după rânduiala Lui Dumnezeu. A mai fost încă o altă consemnare a acestui declin al omului, la Turnul lui Babel, atunci când oamenii credeau că pot să-L înfrunte pe Dumnezeu, construind un turn al fărădelegii, un turn al semeţiei, al plinului de sine. Au făcut turnul acesta, după Potopul Lui Noe. Atunci, pentru prima dată, Dumnezeu a despărţit limbile, deoarece, până atunci, oamenii vorbeau o singură limbă şi se înţelegeau, indiferent dacă erau din alte locuri şi din alte îndepărtări. Iată, a trimis Dumnezeu pe îngerul Său, iar oamenii nu au putut să se mai înţeleagă, într-o risipire a limbilor vorbite, datorită gândirii potrivnice Lui Dumnezeu şi legilor Lui Dumnezeu”, a subliniat cu aleasă înţelepciune Mitropolitul Olteniei.

“Duhul Sfânt S-a arătat peste Sfinţii Apostoli, ca nişte «limbi de foc»”
În continuare, Arhieriereul nostru a detaliat în faţa credincioşilor faptul că Atotputernicul, în Bunătatea Sa, nu a lăsat neamul omenesc să se risipească şi l-a trimis pe Mângâietorul, pe cel care le uneşte la un loc cele risipite. Dacă oamenii se risipiseră unii faţă de alţii, pentru că au cugetat rău împotriva Lui Dumnezeu, la Cincizecime, la Pogorârea Duhului Sfânt, Cel Preaînalt a venit iar la lume, S-a arătat peste Sfinţii Apostoli, atunci când erau în rugăciune, când urcau inimile şi minţile lor la Cel Atotputernic, mai ales că în smerenie profundă, ei cereau mila şi ajutorul Lui Dumnezeu. Spre deosebire de cei din Turnul Babel, ei erau înflăcăraţi de credinţa în Dumnezeu, încât s-au aflat pregătiţi pentru marea Taină a venirii Duhului Sfânt. Deci: “Duhul Sfânt s-a îndepărtat de la aceia care gândeau împotriva legilor Lui Dumnezeu, încercând să «zidească» ceva împotriva Voinţei Lui Dumnezeu. Aşadar, Sfinţilor Apostoli, Mântuitorul le-a spus: «Rămâneţi în rugăciune, până ce veţi fi întăriţi de la Duhul Sfânt!». Deci, Duhul Sfânt le-a fost dat Sfinţilor Apostoli, pentru că Mântuitorul Iisus Hristos a fost preamărit! Cel Care a luat firea omenească, a sfinţit-o şi a pătruns-o de dumnezeirea sa, S-a Înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. De acolo, aşa cum a promis, a trimis pe Preasfântul Duh, Care de la Tatăl purcede, de la Tatăl şi are originea, viaţa. Deci, Duhul Sfânt, vine de această dată, în Trupul tainic al Domnului, în Biserică! Adică, vine într-un locaş sfinţit, vine într-un loc unde toţi oamenii sunt laolaltă, toţi sunt în rugăciune, în aşteptare, iar previziunile despre Ziua Domnului se împlinesc prin Pogorârea Sfântului Duh. Deci, Duhul Lui Dumnezeu a venit, când toată suflarea, adunată la rugăciune, împreună cu Maica Domnului şi cu toţi îngerii, aveau toţi un singur Duh. Toţi sunt uniţi în această preamărire, în această dragoste sfântă, în această Sfântă Liturghie, când se roagă să vină iar peste lume Duhul Sfânt, Mângâietorul, care de la Tatăl purcede. Duhul Sfânt S-a arătat peste Sfinţii Apostoli, ca nişte «limbi de foc», pentru că acum limbile sunt sfinţite, culturile sunt binecuvântate, iar toate sunt cuprinse de această lumină dumnezească, ce nu se ia niciodată de la Biserică”, a subliniat Mitropolitul Olteniei, apreciind că în Biserică avem prezenţa Duhului Sfânt, Persoana sa, dar, pe care o găsim în fiecare credincios, prin Taina Sfântului Botez. Aşadar, prin Duhul Lui Dumnezeu, toate sunt sfinţite, pentru că El este Unul, dar, lucrează în multe feluri. Toţi avem câte ceva de la Duhul Sfânt, iar acest «dar» dumnezeiesc este întreg, neîmpuţinat, un «izvor de viaţă dătător», cum ne spune Mântuitorul Iisus Hristos, iar «izvorul de viaţă dătător» este în Biserică şi în fiecare dintre noi, în aşa fel încât, din rugăciunile noastre, noi formăm, în Biserică, lumina cea dumnezeiască a Duhului Sfânt, iar la sfârşitul veacurilor se va arăta Unitatea, cea în Tatăl, în Fiul şi în Duhul Sfânt. Nimbul sfânt, aureola din jurul capetelor sfinţilor este semnul prezenţei Duhului Sfânt, iar hainele sfinţilor pictaţi în bisericile noastre ortodoxe sunt în culori şi în lumini aurii, ca un semn că Duhul Lui Dumnezeu e prezent în ei, străluceşte în persoanele lor preamărite, pentru a ajunge la noi, la persoanele care îi cinstim pe aceştia.

“Să nu slăbească niciodată Duhul Sfânt, Care străluceşte în viaţa noastră”
În încheiere, Mitropolitul Olteniei ne-a îndemnat să păstrăm unitatea credinţei în Biserica noastră ortodoxă, care are pe Duhul Sfânt întrânsa, ca dovadă a sfinţilor proclamaţi în decursul istoriei, la ale căror sfinte moaşte ne închinăm, aşa cum este Sfântul Irodion de la Lainici. Dacă Duhul Sfânt n-ar fi venit, a reiterat Mitropolitul Olteniei, sfinţenia n-ar fi ajuns la noi! Duhul este acela care ne face să respirăm, Duhul Lui Dumnezeu face ca lumina şi căldura să nu depăşească anumite limite în care este posibilă viaţa, Duhul face ca apa să fie binecuvântată, deci, Duhul Lui Dumnezeu este în toate, fără ca să se risipească. Ca urmare: “Lumina dumnezeiască pătrunde în fiinţa noastră, fiind binecuvântată de Duhul Sfânt, iar la Sărbătoarea aceasta, a Pogorârii Duhului Sfânt, noi rememorăm acel moment al întemeierii Bisericii, acest «organism» care a fost întemeiat de către Mântuitorul Hristos pe Cruce, la Cina Cea de Taină, fiind arătat lumii ca o existenţă reală. De fiecare dată, la această sărbătoare, ne aducem aminte de întemeierea Bisericii, care a trecut prin mucenicie, dar, a rămas totdeauna vie şi lucrătoare, cum ne arată Sf. Ioan Evanghelistul, «ca o venerabilă Doamnă», care îi ocroteşte pe copiii săi, cu sfânt acoperământul său! Fie ca Dumnezeu să binecuvinteze viaţa noastră, cu Duhul Său Cel Preasfânt, să ne întărească mereu credinţa noastră şi să nu slăbească niciodată Duhul Sfânt, Care străluceşte în viaţa noastră, acum şi în vecii vecilor, Amin”, a încheiat cuvântul său, Întâistătătorul bisericilor din Oltenia!

“Şi anul acesta, să fim martori, atât la Pogorârea Sfântului Duh, dar, mai ales, astăzi, la Sărbătoarea Preasfintei Treimi”
În cea de-a doua zi, luni, 5 iunie, la Sărbătoarea «Sfintei Treimi», Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preacuviosul Părinte Irineu, al Bisericii mănăstireşti, ajutat de un sobor de prepţi şi diaconi din parohiile gorjene. În cuvântul rostit la sfârşitul oficierii slujbei, în prezenţa a câteva sute de credincioşi, Preacuviosul Părinte irineu a spus: “Aş începe prin a vă aminti, că în ziua Pogorârii Sfântului Duh, în mijlocul nostru, aici, s-a aflat Întâistătătorul, Înaltpreasfinţitul, Părintele nostru Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul întregii Oltenii, care a lăsat un cuvânt de învăţătură, şi anume, chemarea la rugăciune, la îndemnul Mântuitorului Hristos, când le-a spus ucenicilor Săi: «Rămâneţi şi vă rugaţi, căci, Eu, vă voi trimite peste voi pe Preasfântul Duh, care vă va vorbi în limbi!». Deci, iată, iubiţi credincioşi, că s-a adeverit, ca şi anul acesta, să fim martori, atât la Pogorârea Sfântului Duh, dar, mai ales, astăzi, la Sărbătoarea Preasfintei Treimi! De aceea, ţin să vă mulţumesc dumneavoastră, dreptmăritorilor creştini, dar, mai ales, colegilor şi fraţilor întru Domnul slujitori, Preacuvioasei Maicii Stareţe, întregului sobor, ostenitorilor şi celor care s-au trudit ca să înfrumuseţeze acest sfânt lăcaş, şi, desigur, dumneavoastră, tuturor, căci, măcar pentru câteva ore, aţi lăsat grijile lumeşti şi aţi venit aici, la sfânta mănăstire, ca împreună cu noi, slujitorii, să înălţăm rugăciuni către Preasfânta Treime, pentru noi, pentru familiile fiecăruia, dar, mai ales, pentru întregul popor de pretutindeni, pentru prunci, pentru tineri, pentru cei bătrâni! Bunul Dumnezeu să primească aceste sfinte rugăciuni şi să ne reverse Harul Preasfântului Duh, peste noi, peste voi, peste casele voastre, peste întreg poporul român! Mulţumim din suflet, încă o dată, şi vă dorim, o zi binecuvântată, şi să trăiţi întru mulţi ani, Amin”! În cele două zile de sărbători Împărăteşti, Maica Stareţă, Stavrofora Marina Gligor, împreună cu întreaga obşte de maici ale Mănăstirii «Sfânta Treime» le-a oferit credincioşilor mese îndestulătoare şi binecuvântate.
Profesor, Vasile GOGONEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here