Stăpân a numeroase moșii (peste 50), dobândite fie prin moștenire, dar mai ales prin cumpărare, Cornea Brăiloiu se număra printre cei mai bogați boieri ai Țării Românești. Majoritatea moșiilor le deținea în județul Gorj, de unde era originar: Drăgoieni, Vădeni, Preajba, Piștești, Bălănești, Târgu Jiu, Petreștii de Vărsături, Șișești, Curtișoara, Turcinești, Stănești, Aninoasa, Zorlești, Jupânești, Orbi, Crasna, Costeni, Ceplea, Bolboși, Borăscu, Calopăru etc.
Va cumpăra moșii apoi, atât în județele învecinate, Mehedinți (Ciovârnășani, Bratoștița, Drăgotești, Trestenic, Smilești, Baia de Aramă) și Dolj (Craiova, Ișalnița, Grojdibod, Țânțăreni), cât și în județe mai depărtate, ca Ialomița (Cunești -„… fiind avere dobândită prin dreaptă cumpărătură…”.) și Ilfov. A avut reședința, la început în Drăgoieni (cca 6 km est de Târgu Jiu, de unde și numele de Drăgoianu), iar apoi, din 1698-1699, în satul Vădeni, în imediata apropiere a Târgu Jiului (la cca 3 km nord), fapt confirmat și de zapisul domnului Constantin Brâncoveanu din 10 martie 1700, emis în București, document pe care îl redăm mai jos: „Cu mila lui Dumnezeu Io Costandin Basarab Voevod și Domn a toată Țara Românească, dă Domnia mea această poruncă a Domniei meale cinstitului și credincios boiarinu(lu)i Domnii meala, jupan Cornea Brăiloiul v(e)l Ban și cu feciorii lui câți Dumnezeu îi va dărui, ca săi fie lui ocină în satul Vădeanii ot sud Gorjiu în hotaru de susu și în hotarul de jos de preste toată ocina satului dealnițe 66 den câmpu, den pădure, den apă cu vaduri de moară și den siliștea satului cu pimnița cea de piatră, care au fostu mai denainte vreame() a strămoșusău Barbu clucer și cu plaiul de vii cu tot venitul de preste hotarul precum iaste aleas și hotărâtă cu 12 boiari, afară den dealnițe 7 care sau alesu partea verilor lui Brăilă i Udriște i Stanciul cu nepoții lor Stoica i Mateiu: Pentru că acestu satu Vădeanii preste totu, mai denainte vreame au fostu al Barbului clucer stremoșul boiarinului Domnii meale Cornea v(e)l Ban și al verilor lui de moștenire, iar după moartea Barbului cluceariul au fost încăput unii și alții de au fostu cumpăratu moșie acolo în satul Vădeanii numai de iau rămas dealnițe 14 de au stăpânitu boiarinul Domnii meal(e) Cornea v(e)l Ban împreună cu verii lui, iar dealnițe 49 leau cumpăratu boiarinul Domnii meale Cornea v(e)l Ban osebit de verii lui, însă de la Preda b(i)v v(e)l stolnic Poenariul și de la nepoții lui Paraschiva i Costandin i Mateiu și de la Vasilie pah(arnic) cu fratesău Matei feciorii lui Dumitrașco pit(ar) Poenariul, toată partea lor câtu au avut acolo în Vădeani de cumpărătoare dealnițe 13 dealnița po t(a)l(eri) 12 cin (suma) t(a)l(eri) 156 și de la Bălanu den Pișteș(ti) cu fămeia lui (loc gol) , iar toată partea lor câtă au avut de 
zeastre dealnițe 11 p(o)l (jumătate), drept t(a)l(eri) 138 și de la Bărbuțoiu cu fămeia lui Dochia partea lor dealnițe 11, dreptu t(a)l(eri) 132 și de la Dumitrașco căp(i)t(an) Spineaniul dealnițe 9 dreptu t(a)l(eri) 120, (bani) 33, însă dealnițe 4 p(o)l (patru și jumătate) iau fostu și lui de zeastre de la cumnatusău Mihartu pah(arnicul) Cioană, iar dealnițe 4 p(o)l au fostu cumpărătoare de la cumnatusău Iane den Pădina, vărul lui Mihart Cioană și de la Dragotă feciorul Oprii Crețul dealnițe 1, dreptu t(a)l(eri) 12 și de la Dumitru Gurilă cu fiusău Pătru dealnițe 3 dreptu t(a)l(eri) 36 și de la Grăjdana fămeaia (loc liber) dealniță p(o)l dreptu t(a)l(eri) 6, care fac toate cumpărătorile boiarinului Domnii meal(e) Cornii v(e) Ban suma banilor ce scriu mai sus peste tot t(a)l(eri) 600, (bani) 33, iar cu dealnițe 7 ce au avutu de moștenire preste tot dealnițe 56, care mai sus scriu. Și după ce au cumpăratu boiarinul Domnii meale aceste dealnițe de moșie den Vădeani, ce scriu mai susu, fiindu temeiul stremoșusău Barbului clucer acolo, boiarinul Domnii meal(e) Cornea v(e)l Ban au pus nevoință cu multă cheltuială de au făcutu iar temeiu acolo, cu case de piiatră și cu pimniță iar de piatră și biserică; sau dăschis vii bune și alte drease ce trebuescu împrejurul caselor precum să și văd. Și fiindu moșiia aceasta a boiarinului Domniei meal(e) Cornii v(e)l Ban nealeasă de către moșiia verilor lui ce scriu mai sus, pohtindu cu toții ca săș(i) aleagă și săș(i) hotăras(că) ale lor părți de moșie, unii de către alții ca să știe cine pre unde va ținea, venitau împreună înnaintea Domnii meal(e) în divan de șau luat 12 boiari hotarnici pre răvaș(e)le Domnii meal(e) anum(e) Preda biv v(e)l postelnic Poenariul i vnuc ego (și nepotul său) Vasilie păh(arnicul) i Gheorghiț(ă) s(â)nu (fiul lui) Statie b(i)v v(e)l vis(tier) i Barbul păh(arnicul) Bengescul i Gherghe Urdureanu i Costandin log(ofă)t Otitilișanu i Fota căp(i)t(an) Bălăcescul i Neagul log(ofă)t Fărcășescul i Stamatie căp(i)t(an) Răguleanu i Pătru căp(i)t(an) ot (din) Câlcești i Drăghiciu Săulescul i Gherghe pârcălabul ot Drăgoiani i Preda Cernăianul. Deci acești 12 boiari cându au fostu la zi și la soroc, ei după porunca Domnii meal(e) sau strânsu toți la un loc acolo la satul Vădeanii împreună și cu sluga 
Domnii meal(e) Tănasie vt(ori) (al doilea) portar, de leau luatu seama preamăruntul citindule toate cărțile de moștenire și zapisele de cumpărătoare. După aceaia trasau această moșie a Vădeanilor amândoao hotar(e)le și cel de sus și cel de jos pe trei locuri după obiceiu și sau aflatu peste totu hotarul dealnițe 63, care face la căpătăiul moșii despre Preajva funi(i) 22 și funea de stănjăni 40, care face la aceste funi(i) stănjăni 880, socotinduse la acestu căpătăiul de au căzutu la o dealniță po stănjăni 14, care sau ales partea boiarinului Domniei meal(e) Cornea v(e)l Ban pre dealnițe 56 stănjăni 782; trasau și la mijlocul moșii și sau aflatu peste tot funi(i) 21 stănjăni 28, care face la aceaste funi(i) stănjăni 868, socotindusă la o delniță po stănjăni 13 p(o)l (jumătate), care făcu la partea boiarinului Domnii meal(e) Cornea v(e)l Ban pre dealnițe 56 stănjăni 768; trasau și la căpătăiul moșii despre Jiiu și sau aflatu funi(i) 26 care fac stănjăni 1400; socotinduse la o dealniță po stănjăni 16 p(o)l face partea boiarinului Domnii meal(e) Cornea v(el) Ban pre dealnițe 56, stănjăni 925. Alesau acești 12 boiari și partea lui Brăilă cu frații lui Udriște i Stanciul și cu a nepoților lui Stoica i Matei la trăsura dentăiu la capul moșii despre Preajva pre dealnițe 7 ce au avut ei de moștenire de la părinți care li seau ales acolo în Vădeani stănj(ă)ni 98 și la mijlocul moșiei iar pre dealnițe 7 stănjăni 100 și la căpătăiul moșii despre Jiiu iar pre dealnițe 7 stănjăni 115 Și după ce au alesu acești boiari moșiia satului Vădeanilor cum scrie mai susu au datu pre boiarinului Domnii meal(e) Cornea v(e)l Ban cu partea lui de moșie pre den susu de cătră hotarul satului Curtișoara mai avându moșie acolo întracel hotar al Curtișoarei afar den verii lui de iau lipitu moșie lângă moșie după obiceaiu; iar partea lui Brăilă și a lui Udriște cu nepoții loru Stoica i Matei, iau alesu cu partea lor de den jos de către hotarul Șușeștilor, pentru că așa iau tocmitu și iau așezatu precum au aflatu cu sufletele lor mai pre dreptu și au pus pietri și seamne după obiceaiu; și pietrele hotarului încă să să știe pre unde sau pus: Întăiu den crivina Jâiului lângă vâlceaoa cu aninii au pus piiatră și deacolo la mijlocul moșii lângă drumul care merge la Târgu Jâiului iar sau pus piiatră, și deacolo capul moșii despre Preajva în câmpu iar sau pus piiatră, precum am văzutu Domniia mea toate zapisele de cumpărătoare a acestor dealnițe de moșie ce scriu mai sus și cartea acestor 12 boiari hotarnici de alesul și hotăritul aceștii moșii de la Vădeani, toate la mâna boiarinului Domnii meal(e) Cornea v(e)l Ban. Dreptu aceaia și Domnia mea încă am datu această carte a Domnii meal(e) cinstitulu și credincios boiarinului Domnii meal(e) jupan Cornea v(e)l Ban, ca să aibă a ținea și a stăpâni aceaste dealnițe de moșie cu totu venitul pre stănjănii ce scriu mai susu, precum iaste aleasă și hotărâtă den piiatră și den semn cu bună pace săi hie moșie stătătoare și feciorilor de moștenire neclintită în veaci. Și am întăritu cartea aceasta cu tot sfatul și cu toți boiarii divanului Domnii meal(e), (ju)p(a)n Stroe Leurdeanul v(e)l vornic i (ju)p(a)n Diicul Rudeanul v(e)l log(ofă)t i pan Mihai Cantacuzino v(e)l spătariu i (ju)p(a)n Șărban v(e)l vistieriu i (ju)p(a)n Vergo v(e)l cluceariu i (ju)p(a)n Dumitrașco Caramalăul v(e)l postealnic i (ju)p(a)n Șerban Cantacuzino v(e)l păh(arnic) i (ju)p(a)n Radu Izvoranu i (ju)p(a)n Radu Golescul v(e)l com(i)s i (ju)p(a)n Iorga v(e)l slugear i (ju)p(a)n Costandin Corbeanul v(e)l pitariu și Ispravnicu Ștefan Cantacuzino vt(ori) log(ofăt), scriinduse cartea aceasta în orașul scaunului Domnii meal(e0 în București întru al doisprăzeacelea ani den domniia Domnii meal(e), de Isar logofețelul den București m(e)seța Martie în zeace zile de la Adam pănă acum cursul anilor 7208, iar de la Nașterea Domnului nostru Iis(us) H(ri)s(tos) 1700”.
Documentul prezintă o importanță deosebită nu numai în privința confirmării și întăririi de către domnul Constantin Brâncoveanu, a moșiilor moștenite sau cumpărate de marele ban Cornea Brăiloiu, dar și de atestare a casei reședință din satul Vădeni ce era ridicată „… cu multă cheltuială de au făcut iar temei acolo cu case de piiatră și cu pimniță iar de piiatră și biserică…. și alte drese (sau acareturi – construcții auxiliare sau ansambluri de clădiri grupate în jurul locuinței principale – grajduri, cuhnie, spații de depozitare, locuințele robilor etc., menite să satisfacă necesitățile zilnice ale familiei rezidente), ce trebuiesc înprejurul caselor precum să și văd”.
Deci, domnul vizitase, probabil, casa și biserica marelui său dregător, ridicate cu cel puțin 2 – 3 ani înainte de 1700, Cornea Brăiloiu fiind încurajat în demersul său și influențat de ctitoriile, laice și bisericești, ale luminatului domn.
Strămoșul său, Barbu este amintit pentru prima oară într-un document din 12 august 1595, cu numele de Barbu din Drăgoiani, având titlul de postelnic (probabil al doilea), el fiind cunoscut ca feciorul lui Benga din Târgu Jiu, iar mai târziu într-un document din timpul lui Matei Basarab, este amintit cu numele de Barbu clucerul din Rugi. Cu numele de Barbu clucerul este amintit în două documente emise în timpul domniei lui Mihai Viteazul, prin care domnitorul îi întărește actul de cumpărare a mai multor moșii, printre care și satele Drăgoieni și Vădeni din județul Gorj.
Cronicile vremii îl descriu pe Cornea Brăiloiu ca pe un boier instruit, bun diplomat (cunoștea limbile turcă, greacă, germană și slavonă, fapt demonstrat în desele solii în care a fost trimis la Constantinopol, Adrianopole sau Viena), înzestrat pentru viață și pentru treburile politice, un foarte bun orator. El a fost și un om pios, dovadă fiind atât numeroasele sale danii către mănăstirile Tismana și Țânțăreni, cât și ctitoriile bisericești de la Vădeni (unde își avea reședința) și Baia de Aramă. (Va urma)
Dr. Vasile Marinoiu
