Miercuri, 10 iunie c., la Muzeul „Tudor Arghezi” din orașul Târgu-Cărbunești a avut loc o interactivă manifestare cultural-artistică prilejuită de lansarea numărului inaugural al revistei ALBINUȘA (Anul I. Nr. 1/ 2015, A5, 40 p.), editată de Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” din Tg.-Jiu cu sprijinul Consiliului Județean Gorj (coordonator: dr. Albinel Firescu, muzeograf). La manifestare au participat colective de elevi (și preșcolari) de la Școala Generală din localitate, oficialități locale (primarul Mihai Mazilu), invitați (scriitorul Ioan Groșan de la Muzeul Literaturii Române din București), precum și scriitori și gazetari gorjeni (Florian Saioc, George Drăghescu, Zoe Elena Deju, Zenovie Cârlugea, Spiridon Popescu, Grigore Haidău, Dumitru Dănău, Titu Stoicuțoiu, Cornel Șomîcu ș.a.).
Revista „Albinușa”, subintitulată sugestiv „publicație de api-CULTURĂ”, – adică o «stupină» spornic-lucrătoare în valori – este un proiect cultural inițiat de muzeograful Albinel Firescu, menit a pune în evidență această străveche ocupație a poporului nostru, atât de bine reprezentată în cultura populară și scrisă. Numele revistei, cu conotații cultural-spirituale mai ample, amintește în primul rând de celebra carte populară „Floarea darurilor” / Albinușa, titlu sub care în Evul Mediu a circulat în Țările Române în redacție slavă (era o culegere de pilde și sentențe cu caracter didactic-moralizator alcătuită de călugărul italian Tommaso Gozzadini sub titlul „Fiore di virtu” în sec. al XIII-lea). Cea mai veche copie manuscris datează la noi de prin 1620, după o traducere slavonă de Ion Valahul (traducere păstrată în „Codex Neagoeanus”). Abia la 1700 „Floarea darurilor” / „Albinușa” va fi tipărită de mitropolitul Antim Ivireanul, la Snagov, după o traducere de Filotei Sfântagorețul.
Dincolo de acest istoric mai special al noii publicații, vom preciza faptul că „Albinușa” se dorește o revistă de cultură deschisă problematicii etno-culturale și valorificării tradițiilor românești, iar faptul că ea apare sub auspiciile Muzeului Județean „Al. Ștefulescu” constituie o garanție în plus a caracterului său mai aplicat și documentar, pe lângă o bogată paletă de valori cultural-artistice.
Nu putem încheia prezenta consemnare despre noua apariție în peisajul revuistic gorjean, fără a menționa colaborările și memento-urile care dau pondere valorică acestui prim număr: „Scurtă istorie a albinăritului la români – Ceara și mierea din Pont, în lumea elenistică și romană”, „Mierea și alegoria stupului în creația lui Mihai Eminescu” (prof. dr. Zenovie Cârlugea), „Un Aristeu într-o Arcadie moldavă: Coșnica înmiresmată a lui Harap Alb – tehnica albinărească tradițională” (Ion Creangă, fragment), „Elanul insulei: Albina își consolează victima” (Lucian Blaga), „Albinele și feciorul de împărat” (basm cules de Grigore Haidău, autorul desenelor color, de la Elidia Agrigoroaiei), „Comportamentul semiotic al lui Euthanasius/ Ieronim și al albinelor în romanul eminescian «O istorie frumoasă: Ieronim și Cezara»” (Ion Popescu Brădiceni).
De asemenea, pline de «dulceață» și sclipiri artistice sunt creațiile elevelor de la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”: Rebeca Filip („Albina”), Vochița Andreea Dorinela („Sfera zumzăitoare”, „Mierea – aurul dulce al naturii”), Staicu Alina-Elena („Îndrumare”, „Teleportare”), alături de textele unor condeieri gorjeni mai cunoscuți: Florian Saioc, Nicolae Dragoș, Radu Cârstoiu, Spiridon Popescu, Zoe Elena Deju, George Drăghescu, Dumitru Dănău ș.a. În general, lansarea revistei „Albinușa” s-a constituit într-o reușită interactivitate obștească, marcând un moment cultural ce promite continuitate și o cât mai largă audiență.
Zenovie CÂRLUGEA
