La sfârșitul săptămânii trecute, respectiv pe data de 7 octombrie a.c., a avut loc, la Tismana un eveniment cultural de înaltă ținută științifică, documentară, sufletească, și duhovnicească, prilejuite de comemorarea pictorului Gheorghe Bărbulescu.
Evenimentul a fost organizat de către Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban” Târgu Jiu în colaborare cu Primăria și Parohia Tismana, la care s-a alăturat printr-o participare numeroasă și Asociația ”Cultul Eroilor” din Târgu-Jiu.
Evenimentul a constat în desfășurarea mai multor acțiuni în locații diferite, dar apropiate. A început printr-o slujbă de pomenire ce s-a desfășurat la Biserica ”Izvorul Tămăduirii” Tismana, oficiată de preotul paroh Daniel Motea și un sobor de preoți. De remarcat faptul că acest eveniment a avut loc în prima biserică pictată de Gheorghe Rădulescu în anul 1902, și la care au participat urmași ai familiei sale din Tismana.
A urmat lansarea cărții ”Pictorul Gheorghe Rădulescu” avându-i ca autori pe Prof. dr. Ion Mocioi și Fl. Văideianu, care s-a desfășurat la noua Casă de Cultură Tismana, gazdă primitoare fiindu-ne D-l Marian Slivilescu – Primar al orașului Tismana. Înalta ținută științifică a evenimentului a fost remarcată de către toți vorbitorii care au conferențiat despre lucrarea dedicată pictorului, respectiv: dr. Victor Troacă, D-l Marian Slivilescu, D-l Ion Gociu, D-l. Col. Walter Loga, dr. Doru Fometescu, dr. Vasile Marinoiu, D-l Grigore Haidău, D-l Mihail Pasere. Cu emoție și evlavie au vorbit despre bunicul lor D-nii Eugen Bărbulescu şi Vivi Rădulescu.
La final au vorbit cei doi autori care au subliniat o serie de aspecte din munca domniilor lor de elaborare a acestei lucrări dedicată unui renumit pictor de biserici, dar puțin cunoscut.
A urmat dezvelirea unei plăci comemorative la casa unde a locuit pictorul, iar apoi vernisajul unei expoziții de artă în casa pictorului care cuprinde și obiecte ce au aparținut acestuia și păstrate prin grija familiei.
Pentru cei care nu au informații despre pictorul Gheorghe Bărbulescu din Tismana, care a realizat picturile a peste 60 de biserici, în toate județele Olteniei, dar cu preponderență în județul Gorj, prezentăm în cele ce urmează câteva repere bibliografice despre acesta.
În 1901, tânărul de numai 18 ani, Gheorghe Bărbulescu, ajunge în localitatea Tismana Gorjului, tărâm plin de istorie, locul pe unde a trecut și Tudor Vladimirescu, cu 80 de ani înainte. Absolvise Școala de pictură bisericească din Craiova, sub îndrumarea maestrului C. Petrescu, de la care Gheorghe Bărbulescu își însușește tehnica picturii bisericești. 
După ce se găzduiește la preotul paroh Matei Popescu, locuitor al comunei, se dedică scopului pentru care venise, acela de a picta noua biserică cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, din centrul localității.
Trudește un an întreg, termină lucrarea, biserica se sfințește, tânărul pictor merge la Mănăstirea Tismana, unde mai execută două lucrări de pictură pe zid: „Maica Domnului cu Pruncul”, ce se mai păstrează încă și „Cina cea de taină” care, din păcate, nu mai există.
La data de 14 decembrie 1903, în comuna Tismana, județul Gorj, se hotărăște înființarea unei bănci populare cu numele de „Viitorul Săteanului”, președinte fiind ales Gheorghe Bărbulescu.
La vârsta de 23 de ani se îndrăgostește de tânăra Elena Cocârlă din Tismana, cu care se și căsătorește. Nași de cununie le este familia negustorului Ion Bibescu din Târgu-Jiu.
Gheorghe Bărbulescu, acum familist, cu responsabilități financiare, muncește cu și mai multă râvnă. Lucrările se înmulțesc, banii de asemenea. Începe acumularea averii. Numele său, în domeniul picturii, devine din ce în ce mai cunoscut. Din păcate, lumea este răvășită de începerea Primului Război Mondial. Pictorul Gheorghe Bărbulescu este mobilizat și timp de 3 ani participă activ, cu gradul de sergent, la acest război.
Se remarcă în luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz. Este decorat pentru fapte de eroism. În puținele momente de încetare a focului, Bărbulescu desenează în cărbune, portrete ale camarazilor și peisaje. Se mai păstrează câteva, care se află în arhiva personală a nepotului său Ion Crișan Rădulescu (pensionar). Tot acesta deține și o serie întreagă de documente și obiecte personale folosite de bunicul său.
Întors de pe front, la vârsta de 36 de ani, Gheorghe Bărbulescu reîncepe meseria în care este calificat, pictând mai multe biserici.
Anul 1938 îl găsește pe pictor implicat social, este ales Primar al comunei Tismana. Catalogat ca şi cel mai înstărit om al comunei, din banii câștigați cu trudă, în condiții de ger (iarna) și caniculă (vara), între pereții reci ai bisericilor pe care le picta, Bărbulescu cumpără pământ, păduri, moară pe apă, gater de tăiat lemne și multe acareturi, care îi aduceau un venit îndestulător. Chivernisitor, om cu o familie numeroasă, șapte copii: Cristina, Dometie, Onisifor, Petre, Dănică, Ipatia (d. 31.03.1922), și Ioan Antip, socrii, soție, o soră Dinuța, nemăritată, pe care o adusese la Tismana, împreună cu mama sa Ioana, Gheorghe Bărbulescu nu încetează activitatea de pictură.
Realizează tablouri în ulei: „Autoportret”, „Portretul soției Elena”, „Cina Cea de taină”, „Stâna”, „Femee ieșind din baie”, „Moara”, „Valea Tismanei”, tablouri care se află în colecția nepoților Vivi și Crișan Rădulescu, sau la alte familii din comună.
Totalul bisericilor pictate de Gheorghe Bărbulescu se ridică la cifra 63.
În anul 1947, fiind considerat chiabur este nevoit să cedeze bunurile și terenurile de care dispunea, fără drept de despăgubire, ceea ce îl afectează profund pe omul care muncise corect o viață întreagă. Rămâne fără niciun mijloc de existență, fără pensie și nu i se mai permite să picteze. Avea 64 de ani.
După mai multe demersuri și rugăminți la organele nou instalate, i se îngăduie să funcționeze ca muncitor morar la moara pe apă, care îi aparținea cândva.
Într-o zi, vine la moară cea mai săracă și amărâtă femeie din comună să macine 5 kg de porumb. Bărbulescu nu îi percepe „uiumul” obligatoriu, fapt pentru care este cercetat și judecat și condamnat pentru „sabotaj”, un an de zile, la Penitenciarul Târgu-Jiu.
Execută pedeapsa, este eliberat (Bilet de liberare nr. 63/1954), vine la domiciliul din comuna Tismana, petrecându-și timpul așezat pe banca din fața casei, sprijinindu-se într-un baston, singura avere ce nu îi fusese confiscată. Totdeauna schimbările politice aduc nenorociri destinelor oamenilor.
Începând cu anul 1954 i se permite din nou practicarea meseriei de pictor bisericesc, avea 71 de ani, profesie pe care o practică până la vârsta de 83 de ani. Ultima biserică pictată de Gheorghe Bărbulescu, ajutat de nepotul său Silviu Rădulescu, este cea din satul Moi, județul Gorj.
Se stinge din viață la 22 martie 1969, la Tismana, și este înhumat în cimitirul Bisericii „Buna Vestire”, pe care o pictase în anul 1910.
Suntem convinși că autoritățile orașului Tismana vor ști să-l cinstească așa cum se cuvine, în viitor, pe acest înaintaș vrednic de rememorare, al comunității lor.
Victor Troacă și Florian Văideianu Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni
