Pompiliu Marcea, istoric și critic literar român (1928 – 1985)

Istoricul și criticul literar Pompiliu Marcea este gorjean, născut la Ștefănești (sat încorporat în orașul Târgu-Cărbunești), în 20 octombrie 1928, fiind unul din cei trei fii ai familiei Ion și Maria Marcea.
Copilăria lui Pompiliu Marcea este legată de satul Colibași, din comuna Scoarța (Gorj), unde s-a mutat familia părintească după anul 1931. Își amintea cu drag despre anii copilăriei petrecuți pe meleagul Blahniței străbune:
“…Evident, sunt gorjean… Nu m-am dezrădăcinat într-atât încât să-mi piară sentimentul apartenenței regionale… Copilăria este singura vârstă de neuitat, al cărei univers rămâne o realitate mereu vie, obsedantă. Mă încerca…, de multe ori, un sentiment de reproș pentru faptul de a reveni prea rar în locurile natale, de a oferi oamenilor din mijlocul cărora m-am ridicat prea puțin din experiența și din învățătura culese de câteva decenii” (1980, mărturisire consemnată de Nicolae Pop). Ar fi vrut să scrie o carte despre copilăria sa: “n-ar lipsi (din aceasta) momentele care m-au zguduit: războiul (al Doilea Război Mondial), seceta de după război, moartea tatei, precum și nenumărate întâmplări și evenimente din care este țesută viața: contactul cu școala, cu muncile câmpului, primul drum la oraș, adaptarea la viața orașului. N-ar fi ignorate, desigur, frumusețile vieții rurale întreținute de contactul direct cu natura: păzitul viei noaptea, pescuitul în Blahnița, emoția cu care așteptam sărbătorile naționale etc.” (ibid.)
Au urmat, în viața lui Pompiliu Marcea, anii de școală, cele șapte clase (1935 – 1942) la Școala Gimnazială din Colibași, cei opt ani de studiu (1942-1950) la Școala normală din Târgu-Jiu, continuând cu cei patru ani (1950 – 1954) de studenție (ca premiant, cu bursă republicană) la Facultatea de Filologie a Universității din București, după care a fost reținut (ca șef de promoție) la aceeași facultate, ca asistent al profesorului universitar Tudor Vianu. A susținut doctoratul (în 1968) în filologie, remarcându-se în fața comisiei din care făcea parte recunoscutul critic și istoric literar Constantin Ciopraga.
Pompiliu Marcea s-a atașat învățământului superior de-a lungul întregii sale vieți, având vocație pentru munca la catedră și educarea tineretului studios. A avut ca model de urmat pe fostul său învățător din satul Colibaşi, Victor Ciudin, căruia i-a datorat „sentimentul de prețuire a valorilor trecutului”, și deopotrivă pe Tudor Vianu, de la care a reținut exigența și dăruirea pentru saltul spectaculos în realizarea propriei personalități. N-a uitat niciodată pe profesorii săi de română și istorie care i-au predat, cum mărturisea, “adevărate lecții de patriotism, care ne încălzeau inimile și ne aprindeau imaginația. Zile întregi, după o asemenea lecție, trăiam alături de voievozi și artiștii străluciți ai istoriei și culturii noastre naționale” (după o destăinuire din 1978). Lecțiile sale au avut același suflu patriotic precum lecțiile profesorilor pe care nu i-a uitat.
A predat în învățământul românesc, la București, și în străinătate – la Paris și Lyon (în 1963), la Köln, Bonn, Aachen și Düsseldorf (în 1970 – 1973). La 50 de ani, în 1978, era conferențiar și decan al Facultății de Filologie din București și locuia într-un apartament dintr-un bloc de lângă Cișmigiu.
L-am cunoscut pe Pompiliu Marcea în 1975, când l-am căutat la București pentru a-l invita să ia parte, cu o comunicare, la Simpozionul Național “Centenarul Brâncuși”, care avea să se desfășoare la Târgu-Jiu (în februarie 1976). Nu a putut veni la această manifestare, motivând că are cărți la edituri și le pregătește pentru tipar. A venit la Târgu-Jiu, în 1978, anul semicentenarului său, pentru o vizită solicitată de profesorul Cornel Cârstoiu, doctor în filologie, care se ocupa de punerea în valoare a creației poeților Văcărești. I-am însoțit, pe cei doi vechi prieteni, într-o călătorie pe valea râului Tismana și la M[năstirea Tismana, după ce i-am condus să viziteze operele brâncușiene din Târgu-Jiu, de care mă ocupam atunci ca doctorand. Cornel Cârstoiu a fost profesorul meu la liceu (azi Colegiul Național “Spiru Haret”) și m-a sprijinit în acțiunile organizate de mine ca lucrător în domeniul culturii locale, în care activase și domnia sa în tinerețe. A fost, pentru mine, o călătorie de excepție, în care doi mari specialiști în istoria literaturii române au întreținut un dialog elevat, realist, cu excepțională trăire pentru specificul cultural românesc, participanți la dezvoltarea culturii naționale, mari patrioți.
Pompiliu Marcea, prin opera sa, era iubit de intelectualii județului său și mai ales de cei din învățământ, știind că acesta intervenea la Ministerul Educației pentru sprijinirea dezvoltării rețelei de școli.
Opera lui Pompiliu Marcea pătrunsese în bibliotecile din școlile gorjene și din rețeaua publică încă din anii `60 ai secolului trecut. Prima sa carte, monografia „Alexandru Sahia” (1961) a fost dezbătută și apreciată în școlile, bibliotecile și cenaclurile din Gorj, care l-au adoptat pe autor între intelectualii și creatorii de elită din județul Jiului de Sus. Prima ediție a cărții sale „Ioan Slavici” (1965), pentru care a primit premiul literar „B. P. Hașdeu” al Academiei Române, l-a consacrat definitiv ca istoric al literaturii noastre, pentru „viziunea inedită și larg cuprinzătoare” asupra prozatorului până atunci neglijat de istoricii și criticii de artă. A urmat un studiu despre revista „Convorbiri literare și spiritul critic” (1972), care a susținut ideea că mișcarea literară trebuie să fie susținută prin acțiunea spiritului critic.
Perioada de apogeu a operei lui Pompiliu Marcea a fost aceea dedicată, printr-un efort de mulți ani, creației sadoveniene, când a publicat „Lumea operei lui Sadoveanu” (1976) și „Umanitatea sadoveniană de la A la Z” (1977), pentru reflectarea trăsăturii dominante a marelui prozator de a construi în opera sa cosmosul uman românesc și de a reda imaginea reală a sufletului românesc. Pentru aceste cărți, Pompiliu Marcea a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor (Asociația București), recunoscându-se că autorul a reușit să prezinte opera sadoveniană ca literatură de reflectare a vieții sub toate aspectele manifestării ei. O sinteză a operei sadoveniene, onorată de Pompiliu Marcea, avea să fie prezentată la sărbătorirea Centenarului Sadoveanu, publicată în mai multe limbi (1982).
Urmând exemplul mentorului său Tudor Vianu, Pompiliu Marcea s-a preocupat, de asemenea, de unele probleme estetice. L-a aprofundat și apreciat, totodată, pe Titu Maiorescu, și i-a recunoscut meritul de a fi primul care a deosebit critica culturală de cea estetică, intuind esența eternă a poeziei, deși George Călinescu nu vedea în analistul poeziei de la 1867 decât „o mare minte mediocră”. O nouă temă de estetică analizată de Pompiliu Marcea a fost cuprinsă în studiul „Național și Universal”.
În presa literară a vremii sale, Marcea a publicat numeroase articole privind lecturile sale, pentru care a fost considerat „un bun stilist, un om cultivat, inimos, un cititor cu totul și cu totul «fidel», un raționalist și un pozitivist” (Ion Rotaru). A fost redactor Șef la Editura pentru literatură și director la Editura pentru literatură universală.
În ale sale „Lecturi fidele” (1979) și „Atitudini critice” (1985), precum și în articole – din „Ramuri”, „Luceafărul”, „România literară”, „Meridian”, „Tomis”, „Argeș”, „Contemporanul”, „Săptămâna”, „Scânteia” etc. – a fost un „polemist avântat” (Ion Rotaru), totdeauna stăpân pe idei îndrăznețe. S-a arătat, deseori, împotriva unor personalități, cum a fost Nicolae Manolescu, care avea să nu-l cuprindă în „Istoria literaturii”, cum a procedat și Alex Ștefănescu.
Spiritul său polemist i-a atras dușmănia altor oameni influenți din țară și din străinătate, pe seama cărora a fost pusă și moartea subită (27 martie 1985) a lui Pompiliu Marcea, înecat în Herăstrău printr-o crimă politică, așa cum s-a dovedit. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu, pe Aleea Scriitorilor, din București.
Numele istoricului literar „Pompiliu Marcea” a fost acordat, în respectul și amintirea sa, pentru:
– Fundația culturală „Pompiliu Marcea”,
– Căminul Cultural „Pompiliu Marcea” din Scoarța – Gorj,
– Biblioteca comunală „Pompiliu Marcea” din Scoarța – Gorj,
– Școala Gimnazială „Pompiliu Marcea” din Târgu-Jiu,
– Amfiteatrul „Pompiliu Marcea” de la Colegiul Național „Spiru Haret”, Târgu-Jiu,
– Cetățean de onoare post-mortem al Municipiului Târgu-Jiu,
– Cetățean de onoare post-mortem al comunei Scoarța-Gorj
– Strada „Pompiliu Marcea”, Târgu-Jiu
– Revista culturală „Pompiliu Marcea” din Scoarța – Gorj,
– Placă memorială la Casa părintească din Colibași – Scoarța,
– Placă memorială la Colegiul Național „Spiru Haret” din Târgu-Jiu,
– Bustul „Pompiliu Marcea” la Școala Gimnazială „Pompiliu Marcea” din Târgu-Jiu,
– Simpozionul anual „Pompiliu Marcea”, Târgu-Jiu și Scoarța (din 2015),
– Diplome și premii „Pompiliu Marcea” pentru creații literare.

Opera lui Pompiliu Marea cuprinde lucrările:
– Alexandru Sahia, Ed. Pt. Lit., București, 1961, 148 p.;
– La Societé litteraire Junimea, Editions „Meridiane”, 1968;
– Ioan Slavici, Editura pentru literatură, București, 1965,(Premiul Academiei)
– Ioan Slavici, Ediția a II-a, revăzută și completată;
– Ioan Slavici, Editura „Facla”, Timișoara, 1978, 384 p.;
– „Convorbiri literare” și spiritul critic, Editura „Minerva”, București, 1972;
– Național și universal (studiu de estetică);
– Lumea operei lui Sadoveanu, Editura Eminescu, București, 1976, 452 p.;
– Umanitatea sadoveniană de la A la Z, Editura Eminescu, București, 1977, 479 p.;
– Trei decenii de istorie literară, treptele sintezei necesare, Editura „Eminescu”, București, 1978;
– Lecturi fidele, (eseuri), Editura „Cartea românească”, București, 1979, 315 p.;
– Mihai Sadoveanu. 100 de ani de la naștere (1880 – 1980), Editura „Cartea românească”, 1982, 55 pag., și ediția în engleză, 1982, 86 p., și în franceză, 61 p., și în germană, 63 p., și în rusă, 53 p.;
– Varietăți literare, Editura „Scrisul românesc”, Craiova, 1982;
– Concordanțe și controverse (studii), Editura Eminescu, București, 1983, 348 p.;
– Atitudini critice, Editura Cartea Românească, București, 1985, 282 p.;
– „Convorbiri literare” și spiritul critic. Momente și sinteze, Editura Europa Nova, București, 1995, 309 p.;
– Cuvânt înainte, la: NICA, Marius, Pasărea cu idei de rouă (versuri), Editura literară, București, 1984, 72 p.;
– Prefață, la Sadoveanu, Mihail, Creanga de aur, The Golden bough, București, 1981, şi alte prefeţe;
– Prefață, la Slavici, Ion, Moara cu noroc, Nuvele, Editura Ion Creangă, București, 1981;

Referințe privind viața, activitatea și opera lui Pompiliu Marcea:
– BOBOCESCU, Vasile, Pompiliu Marcea… în: „România literară”, București, an XLIII, nr. 12567, din 29 martie 1985;
– FILIP, Traian, Plante care înfloresc, în: „Monitor cultural”, an VI, nr. 7/2011;
– FIRAN, Florea, Profiluri și structuri literare, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, II, 2003, p. 35 – 37;
– MARCEA, Ion, Prof. Univ. Dr. Pompiliu Marcea, în „Gorjeanul”, Târgu-Jiu, nr. 4113, 26 – 27 martie 2005;
– MARCEA, Ion, Pompiliu Marcea – Simpozion Național 2015, în: „Gorjeanul”, Târgu-Jiu, an XXVI, nr. 6841, din 29 octombrie 2015;
– MARCEA, Ion, Pompiliu și Grigore Marcea – sau viața trăită cu demnitate, în: „Gorjeanul”, Târgu-Jiu, an XXVI, nr. 6827, din 9 octombrie 2015;
– MARCEA, Ion, GANEA, Mircea și Constantin, Pompiliu Mircea comemorat la Teatrul „Elvira Godeanu” din municipiul Târgu-Jiu, în: „Gorjeanul”, Târgu-Jiu, an XXVI, nr. 6940, din 28 martie 2016;
– MARCEA, Ion, Pompiliu Marcea – 88 de ani de la naștere, în: „Gorjeanul”, Târgu-Jiu, an XXCI, nr. 7084, 20 octombrie 2016;
– MARCEA, Ion, Pompiliu Marcea – istoric și critic literar, fiu al comunei Scoarța (Simpozion național), în: „Gorjeanul”, Târgu-Jiu, an XXVI, nr. 7085, 25 octombrie 2016;
– PÎNIȘOARĂ, Titu, Oameni și întâmplări din Gorj, Editura „Măiastra”, Târgu-Jiu, II, 2006, p. 30 – 35;
– POP, Nicolae, Perimetru sentimental, Editura „Scrisul românesc”, Craiova, 1980, p. 200 – 201;
– RĂDULEA, Petre, GORUN, Gheorghe, Istoria Colegiului Național „Spiru Haret”, Târgu-Jiu, I (Monografia învățământului pedagogic în județul Gorj), Editura „Rhabon”, Târgu-Jiu, 2005, p. 214;
– ROATĂ, Elena, Pompiliu Marcea sau Despre vocația muceniciei literelor românești, Editura „Punct”, Târgu-Jiu, 1998, 101 pag.;
– ROTARU, Ion, O istorie a literaturii române de la origini până în prezent, Editura dacoromână, București, 2009 (ed. a II-a), p. 1265;
– SASU, Aurel, Dicționarul biografic al literaturii române, Editura „Paralela 45”, Pitești, II, 2006, p. 35 – 36;
– SUCEA, Minodora, 31 de ani de la moartea scriitorului Pompiliu Marcea, în: „Gorjeanul”, Târgu-Jiu, an XXVI, nr. 6936, din 22 martie 2016;
– ȘERBAN, Al., DORU (colab.), Scriitori, gorjeni. File de dicționar, Editura „Ager”, Târgu-Jiu, 1998, p. 97 – 100;
– VOICU, T. Teodor, Pompiliu Marcea sau un domn cu multă carte, în: „Gorjeanul”, Târgu-Jiu, nr. 4027, 24 noiembrie 2004;
– VOICU, T. Teodor, A fost asasinat Pompiliu Marcea? (20 octombrie 1928 – 27 martie 1985)!…, în: „Gorjeanul”, Târgu-Jiu, an. XXVI, nr. 6938, din 24 martie 2016;
– VOICU, T. Teodor, Marcea I. Grigore și colectivizarea în satul Colibași, în „Gorjeanul”, XXVI, nr. 7089, 27 octombrie 2016;
– VELICAN, Eugen, Pompiliu Marcea – exeget al clasicilor, în „Gorjeanul”, Târgu-Jiu, an XXVI, nr. 6935, din 21 martie 2016;
– ZACIU, Mircea (colab.), Dicționarul scriitorilor români, Editura „Fundația Culturală Română”, București, III, 2001, p. 67 – 68.
Dr. Ion Mocioi