Cultura

Premieră, la picioarele Coloanei Infinite – Lansarea revistelor Brâncuşi, Lumea gorjenească, Castelul de Apă şi a romanului „Castelul”, de Aurel Antonie pe o terasă!

 | 05 noiembrie 2012, 16:44 | 0 comentarii | 

Pe un soare dubios de primăvăratec, sâmbătă, la ora 11, pe terasa restaurantului „Coloana”, din preajma Parcului Coloanei fără sfârşit, am participat la o inedită lansare cu repetiţie a mai multor reviste de cultură, editate de scriitorul Vasile Vasiescu, dar şi a romanului „Castelul”, aparţinând prozatorului târgujian Aurel Antonie. La superba manifestare a participat aproape toată floarea cea vestită a scriitorilor gorjeni, dar şi preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, dimpreună cu rectorul Universităţii „C. Brâncuşi” Târgu-Jiu, prof.univ.dr. Moise Bojincă.

Semnatura eletronica CertDigital

LG – Lumea gorjenească, nr. 2
Ca marcă înregistrată, bănuiesc, LG sau mai pe larg – Lumea gorjenească îi aparţine scriitorului născut la Bălăneşti, dar cu Buletin de Bucureşti, Vasile Vasiescu. Care-a cochetat cu poezia şi s-a exprimat mai totdeauna ca un veritabil critic de artă mare şi adevărat iubitor al lui Brâncuşi. Cam tot ce face şi a făcut, de-a lungul timpului, l-a costat. Nu doar timp şi bani, ci şi efortul de a-i reuni pe cei mai vanitoşi creatori de artă – poeţi, prozatori, pictori şi sculptori, în primul rând din Gorj dar şi de pe alte meridiane ale României şi chiar ale lumii. Nici el nu-i perfect, adică Vasile Vasiescu. Nici pe el nu l-a iertat orgoliul, dar din moment ce totul e pe banii şi talentul lui am fi noi imperfecţi dacă nu i-am trece cu vederea unele ieşiri. Numărul 2/2012, octombrie, seria nouă, al minunatei reviste de cultură Lumea gorjenească reproduce, într-un colţişor, câteva rânduri de manuscris semnate de prozatorul de cursă lungă Dinu Săraru, chiar în luna octombrie 2012, de la conacul său din Slătioara de Vâlcea. Un eseu, că şi la eseuri e Mare Maestru simpaticul de Vasile Vasiescu, pe care şi eu m-am mai supărat degeaba, ţine loc de editorial. Cu cheie. Fiind intitulat „Curcubeul negru”. Şi cum eseurile nu se pot povesti, transcriu ultimul rând: „Vin ploile… Un curcubeu negru spânzură ca o funie de nisip…” Pa clasicul în viaţă Dinu Săraru, autorul celebrului roman „Clipa”, l-a publicat şi-n pagina 2 şi bine a făcut. Imediat, sub Dinu Săraru se produce şi se depăşeşte Narcis Daju, sub superba zicere: ”Gorjul, pământ românesc!”, zicându-ne „De dor şi jale”. Ce-i drept, în acest suculent şi bogat număr nu mai semnează Brâncuşi, dar robii pe moşia lăsată Gorjului, României şi lumii de Brâncuşi, care se numesc Doru Strâmbulescu(ce semnează ca Martor în oglindă un „Ideal în timp de criză”) şi fostul lui şef Ovidiu Popescu, aflat permanent În căutarea timpului pierdut cu ale sale „La început a fost… Gândul”. Într-o „Istorie recentă”, istoricii Gheorghe Gorun şi Hadrian Gorun readuc în actualitate revolta minierilor de la Motru în pagina „A fost odată… Motru ‘981”, aflată faţă-n faţă cu un pamflet ca un „Tablou de tranziţie” şi numit „Proasta clasei”, atât de abscons încât nu-l pricepe decât autorul Dorel Dumitru Chiriţescu. O altă pagină surpriză este a doctorului în filologie Elena Roată, despre soarta românilor de peste Prut, sub titlul neinspirat dar cu vădite tente intelectualiste „Quo vadis Basarabia”. Alex Gregora a descoperit o carte de poeme ale fostului lider comunist al Chinei într-o bibliotecă mică, şi a realizat un „Jurnal de lună mare” cu titlul „Tiv. MAO ŢZE-DUNG la Ţicleni”, bănuiesc că e vorba de o carte bilingvă: în română şi chineză, deşi românii n-au devenit chinezi nici pe vremea răposatului.

Un posibil, şi timid, răspuns, peste timp, la o întrebare vasilesciană!
Ne-a lăsat perplecşi ultima pagină, a 8-a, botezată „Vocea cetăţii”, în care-i publicat un „Triptic” semnat de Gheorghe Grigurcu, sub o fotografie realizată la Casa Muzeu „C. Brâncuşi” din Hobiţa. Revista se încheie cu „In memoriam” Constanţa Buzea (1941-2012), laureată cândva cu Premiul OPERA OMNIA la Festivalul Internaţional de Literatură „T. Arghezi” de la Târgu Cărbuneşti, fiindu-i publicate două poeme: „Păcatul trufiei”, urmat de „Şi poezia e un somn”. Cele două se leagă una de alta ca nuca-n perete, dar dacă ne aducem aminte o perioadă mai bună a revistei „Lumea gorjenească”, pe vremea când avea un număr dublu de pagini, nu ne mai miră nimic. Un număr întreg ere dedicat subiectului şi întrebării „De ce nu-i academician Gheorghe Grigurcu?” Uite de aia! Cărţile sale de critică, altfel valoroase, şi de poezie nu ţin loc de tratate ori de istorii ale literaturii române. Aşa, de pildă, Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, a scris nişte controversate Istorii ale literaturii române…, dar este numai membru corespondent al Academiei Române. Iar pretinsa disidenţă e falsă, semnând în schimb poeme închinate „tancurilor sovietice”. Am zis, n-am dat cu parul!

„Brâncuşi” şi „Castelul de Apă”
Prima revistă di acest subtitlu – „Brâncuşi”, avându-i ca fondatori pe regretaţii Nicolae Diaconu şi Ion Pogorilovschi, merită o prezentare mai largă şi nu pe permitem s-o expediem acu, Doar o amintim ca fiind lansată şi ea, ca serie nouă. Şi cu un superb Omagiu pe pagina de gardă, semnat de prolificul Vasile Vasiescu. Un generos, care, fie-mi iertată uitarea, a scris de unul singur primul număr al Lumii gorjeneşti, nr. 1. Ca un generos ce este a revenit la sentimente mai bune faţă de confraţii pe care-i găzduieşte în aceste izbutite reviste lansate mai nou. „Castelul de Apă” este o publicaţie aproape literară, de ţinută aş zice, dedicată talentatului prozator şi profesor târgujian Aurel Antonie, care exact sâmbătă a împlinit 65 de ani. „La mai mulţi şi prolifici ani!” pe tărâmul literelor româneşti. Cum tot prin filele „Castelului de Apă” îi mai găsim pe Dinu Săraru, Alex Gregora cu “Poeme esenţiale” şi Nicolae Dragoş – marele poet şi publicist de la Glogova, care pe 17 noiembrie va încherba şi domnia sa 74 de ani-cotolani, fie-ne permis a reveni.
Ion Predoşanu

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL