Andrei Popete a Absolvit cursurile Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu. După ce a terminat facultatea, acesta a revenit în liceul în care a învăţat, de data aceasta ca profesor de istorie. De câţiva ani acesta le predă elevilor târgujieni, una dintre scenele din istoria umanităţii pe care pune accent fiind Holocaustul.
Zilele acestea se află în Israel pentru a afla mai multe despre exterminarea evreilor.
REP: Eşti profesor de istorie şi le-ai insuflat şi elevilor tăi dragostea pentru acest domeniu. Totuşi te-ai aplecat mai mult asupra unei pagini anume din istorie, Holocaustul. De ce?
.jpg)
A.P.: Holocaustul reprezintă un eveniment unic în istoria umanităţii, care a subminat valorile şi credinţele fundamentale ale civilizaţiei noastre şi a ridicat noi întrebări la adresa societăţii. Astăzi, mai mult ca oricând, abordarea tematicii Holocaustului reclamă imperios lecţia asumării istoriei de către tânăra generaţie. Prin demersul nostru, căci vorbesc şi în numele prof. dr. Gheorghe Nichifor, preşedintele Filialei Gorj a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, de a organiza activităţi de comemorare a victimelor Holocaustului, în cadrul Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, am avut în vedere, înainte de toate, o serie de dezbateri teoretice cu privire la ideologiile care au susţinut această manifestare rasială şi apoi o componentă practică ce avea să implice elevii în realizarea de materiale documentare cu privire la această problemă extrem de importantă a istoriei. O lecţie despre puterea toleranţei este oricând binevenită, cu atât mai mult cu cât aceasta se adresează celor tineri prin teme ce pun în dezbatere combaterea discriminării, promovarea respectului şi înţelegerii reciproce la umanism, definit prin valorile lui fundamentale.
REP: Cum priveşti această pagină de istorie? Mai mult cu ochi de istoric sau cu ochi umani, care compătimesc soarta miilor şi milioanelor de oameni ucişi fără milă?
A.P.: În calitate de istoric, sentimentul de obiectivitate presează ermetic abordarea umană, de compătimire a unui popor. Dincolo de cifra impresionantă de aproape 6 milioane de evrei ucişi în timpul Holocaustului, vorbim despre filele negre ale istoriei, despre drama unui popor însângerat, a cărui „soluţie finală” era aclamată cu vehemenţă de către ideologia nazistă. Mă preocupă, dacă vrei, responsabilizarea tinerei generaţii la dramele istoriei, dar şi implementarea unor valori care, în trecut, au fost subminate.
REP: Interesul tău pentru acest subiect se materializează, în aceste zile, printr-o călătorie. Despre ce este vorba?
A.P.: Aici, în România, Holocaustul a fost mult timp un subiect tabu, despre care nu s-a discutat în mod deschis, dar asupra căruia, în ultimii ani, tot mai mulţi istorici şi cercetători şi-au îndreptat atenţia. În perioada 17-24 noiembrie voi participa la o serie de cursuri organizate de Institutul de Studiere a Holocaustului „Yad Vashem” din Israel, alături de alţi 18 profesori din ţară. Este o oportunitate pentru mine să descopăr modalităţile de abordare a tematicii Holocaustului, acolo, în Israel. Vorbesc, desigur, despre accesul către baza de date a celei mai vaste arhive despre victimele Holocaustului şi, de ce nu, să descopăr noi informaţii despre soarta evreilor români care au dispărut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în timpul regimului Antonescu, în lagărele de exterminare.
REP: La ce nivel au ajuns cercetările tale şi interesul pentru Holocaust? Povesteşte-ne despre proiectele realizate alături de elevi şi nu numai.
A.P.: Interesul pentru abordarea Holocaustului în lecţiile de istorie a început în anul 2006, în urma participării la o serie de cursuri organizate la Cluj-Napoca, cu tema „Predarea Holocaustului în şcolile din România”. Au urmat apoi vizite de documentare în lagărele Auschwitz şi Birkenau, din Polonia, participarea în calitate de evaluator la Concursul Naţional „Memoria Holocaustului”, sesiuni de comunicări şi referate, expoziţii foto-documentare sau ateliere interdisciplinare. În luna mai a acestui an am participat la Simpozionul Internaţional „Din istoria evreilor. De la apariţia antisemitismului până în contemporaneitate”, organizatori fiind Universitatea din Craiova, Centrul pentru Studierea Holocaustului „Yad-Vashem” – Ierusalim, Israel. Cea mai recentă activitate s-a desfăşurat în luna octombrie, fiind vorba despre o sesiune de comunicări cu ocazia comemorării Zilei Holocaustului în România, la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu.
REP: Cochetezi şi cu scrisul, de cele mai multe ori manifestându-te în versuri. De data aceasta ai ales documentarea ştiinţifică, cercetând despre Holocaust. Despre ce volum este vorba?
A.P.: Prezenta lucrare, intitulată sugestiv „Memoria Holocaustului”, apărută de curând la Editura Arves, din Craiova, se constituie din materialele realizate şi prezentate de elevi, în cadrul lucrărilor Sesiunii de comunicări „Ziua Holocaustului – 9 octombrie”, sub diferite forme: lecturi ale unor materiale informative şi prezentarea unor imagini sugestive din perspectiva abordării tematice a Holocaustului (clasa a X-a), note de călătorie (clasele a X-a şi a XI-a), impresii a ceea ce a reprezentat în viziunea lor drama poporului evreu (clasa a XII-a), precum şi ecourile pe care activitatea desfăşurată la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” a avut-o în mass-media locală şi regională. Este vorba despre o întrepătrundere de activităţi care să dea o altfel de imagine, mai dinamică, în sensul acestor vremuri, a ceea ce a însemnat Holocaustul, sub coordonarea mea şi a prof. dr. Gheorghe Nichifor. Această lucrare a văzut lumina tiparului cu sprijinul Asociaţiei Elevilor şi Părinţilor Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, sub egida Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj.
REP: Ce planuri de viitor are profesorul Andrei Popete? Dar scriitorul? Sau omul?
A.P.: Planurile mele de viitor? Hmmm… sunt legate de înscrierea la un doctorat în domeniul ştiinţelor istorice şi continuarea muncii de cercetare şi documentare pe tărâmul istoriei. După întoarcerea din Israel intenţionez să încep lucrul la o carte cu note de călătorie, altfel decât în ipostaza de pelerin în Ţara Sfântă. Am încă în lucru o carte cu articole şi eseuri intitulată „Timpul culturii” şi o nouă carte de poezii.
Dorina Cioplea
