Anunţăm cu deosebită bucurie apariţia unui nou volum de poeme semnat de criticul şi istoricul literar Zenovie Cârlugea, cel care debutase ca poet, şi care a revenit la chemarea dintru început din dragoste de Constantin Brâncuşi. Volumul va fi lansat – aşa cum ne asigură autorul – în cadrul unor acţiuni organizate de Centrul de Cultură “C. Brâncuşi” din Târgu Jiu (Ion Predoşanu)
Hotărât lucru, Brâncuşi a vrut să realizeze un univers după modelul biblic. În Prima Zi a Genezei, artistul a creat sculptura ovoidală Începutul lumii, care închide în sine întregul său univers artistic.
În Ziua a Doua şi a Treia, sculptorul a şlefuit ovoidul până când acesta s-a mântuit în lumină. Suprafaţa mată a marmorei o numim uscat, zonele din care lumina reflectată irumpe constituie apa, iar lumina incident solară, reprezintă cerul brâncuşian. Apoi a acoperit suprafaţa uscatului cu Plante exotice.
În Ziua a Patra, cioplitorul a instituit în universul său două legi fundamentale: prima înalţă formele pe verticală, făcându-le imponderabile – această tentaţie a luminii şi zborului constituie “’luminătorul cel mare’’; a doua, concentrează volumele până la împăcarea cu sine, eliberându-le interior – este ‘’luminătorul cel mic’’, tentaţia somnului. Din linişte, seninătate, blândeţe, bucurie şi puritate, artistul a fãcut Muzele – ‘’stelele’’ sale.
În Ziua a Cincea, Brâncuşi a făcut vieţuitoarele chtoniene: Animalele nocturne; vieţuitoarele mării: Peştii; pe cele amfibii: Focile, Ţestoasele, Pinguinii; pe cele ale văzduhului: Păsăruicile, Măiestrele şi Păsările în spaţiu.
În Ziua a Şasea, Ca să vestească apariţia omului, Brâncuşi a sculptat altarul soarelui, Masa tăcerii. Apoi a modelat Cuminţenia pămăntului şi primul cuplu uman – Adam şi Eva, din care va descinde întregul şir de copii, bărbaţi şi femei care vor popula lumea. Cum totul în universul artistului se naşte din iubire, Brâncuşi nu l-a aşezat pe om stăpân peste celelalte vieţuitoare, ci toate îşi ocupă locul firesc la masa tăcută a armoniei lumii. A mai făcut Poarta sărutului ca oamenii să se cunune şi o Coloană fără sfârşit ca sufletele lor să urce la cer.
În Ziua a Şaptea, construcţia universului a fost încheiată. Brâncuşi şi-a contemplat creaţia, a văzut că totul era armonie şi a binecuvântat-o să aducă fiinţelor care o populează bucurie pură şi veşnică. Pe toate acestea, precum şi biografia fabuloasă a sculptorului-demiurg, le-a evocat Zenovie Cârlugea în Lythiada, adică epopeea brâncuşiană.
Lucian Gruia
NB. Volumul va fi lansat în cadrul unor acţiuni organizate de Centrul de Cultură „Constantin Brâncuşi” din Tg.-Jiu. (Autorul)
