Cultura

Sfântă Liturghie Arhierească la Biserica din Parohia Bâltișoara, comuna Runcu, Protoieria Tg. Jiu Nord, județul Gorj

15 noiembrie 2016, 00:00 | 0 comentarii  |  439 vizualizari
Fotografie0920

În Duminica a 25-a după Rusalii (13 noiembrie 2016), Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un ales sobor de preoți și diaconi în frunte cu Părintele protopop, Marian Mărăcine, în acordurile la strană ale Grupului psaltic al Catedralei Mitropolitane «Sfântul Mare Mucenic Dimitrie» din Craiova, a oficiat Sfânta Liturghie şi slujba de sfinţire a clopotniței Bisericii cu hramul «Sfântul Ierarh Nicolae» din Parohia Bâltișoara, comuna Runcu, Protoieria Tg. Jiu Nord, judeţul Gorj, în prezenţa credincioșilor din parohie și din satele învecinate.

În această parohie, unde nu mai fusese oficiată Sfânta Liturghie Arhierească de 150 de ani!
În locul unei biserici din lemn ridicată la mijlocul veacului al 18-lea(1755), biserica în forma sa actuală s-a zidit și a fost sfințită la 18 august 1868, prin osteneala Părintelui Staicu Apostoiu și prin oferirea materialelor de construcție de către proprietar Antonie Ciuchi și soția sa Ecaterina, în vremea păstoririi Sfântului Ierarh Calinic, fiind apoi renovată de mai multe ori, cele mai importante fiind renovarea din 1956 și restaurarea din 1996.
Cu emoție firească, Preacucernicul Părinte paroh, Vasile Lăpăduș, după ce a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte dr. Irineu, pentru prezența în mijlocul credincioșilor din această parohie, unde nu mai fusese oficiată Sfânta Liturghie Arhierească de 150 de ani, a menționat că prin contribuția enoriașilor și cu sprijinul primăriei Runcu, în ultimii ani s-au adus unele îmbunătățiri care constau în faptul că s-a înălțat o clopotniță nouă, s-a construit o magazie și s-au realizat 22 de strane noi, iar în curând vor începe pregătirile de realizare a picturii exterioare și de refacere a picturii interioare ale sfântului lăcaș.

Semnatura eletronica CertDigital

Fotografie0918“Toți suntem făcuți de Dumnezeu și parcurgem calea vieții noastre, ca să ajungem cu adevărat la Împărăția cerurilor”
În cuvântul de aleasă învăţătură duhovnicească adresat la finalul slujbei euharistice, Mitropolitul Olteniei a picurat în sufletul credincioșilor stropi minunați de înțelepciune duhovnicească izvorâți din Pilda «Samarineanului milostiv», punând un accent deosebit pe felul cum trebuie să-L iubim pe Dumnezeu și cine este aproapele nostru! Putem spune că în această minunată învățătură a Bunului Dumnezeu, legată de iubirea Părintelui Ceresc, de iubirea aproapelui, care să aibă drept măsură iubirea personală, individuală, iubirea de sine, în prima parte a răspunsului învățătorului de lege, fiecare dintre noi vedem, cât de mult trebuie să-L iubească omul pe Dumnezeu, din tot sufletul său, din tot cugetul său, din toată inima sa, din toată puterea sa, iar toate aceste cuvinte pe care le-a rostit învățătorul dovedesc intensitatea iubirii! Tocmai de aceea, în viziunea Arhieriei sale: “Trecerea noastră prin viață, împreună cu Mântuitorul Iisus Hristos, pe care Îl iubim, este o siguranță precisă, iar această încredințare se numește nădejde, speranță care izvorăște din credință! Atât credința, cât și nădejdea au ca bază iubirea «înaintemergătoare», iar cea care merge înaintea noastră este iubirea, pentru că în ea se află și încrederea, și nădejdea. Mai adaugă învățătorul un lucru foarte important pentru noi și anume: «să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți!». Cum constatăm, de îndată ce a precizat intensitatea iubirii față de Dumnezeu, arată și iubirea față de cei din apropierea noastră. De cei care sunt confrați cu noi! De cei care au aceeași viață cu noi. Au aceeași suferință cu noi, pentru că toți suntem făcuți de Dumnezeu și parcurgem calea vieții noastre, ca să ajungem cu adevărat la Împărăția cerurilor. Dar, ce adaugă învățătorul: «să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți»! Cum constatăm, această iubire față de semenii noștri, trebuie să fie în egală măsură, cum ne iubim pe noi înșine! Iar, dacă nu iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți, cum poți ca să-L iubești pe Dumnezeu? Spune Ioan Evanghelistul un lucru esențial: «dacă nu iubești pe aproapele tău, pe care îl vezi, atunci, cum poți să-L iubești pe Dumnezeu, pe care nu-L vezi?». Deci, este foarte important ca în sufletul nostru și în mintea noastră, să nu se înrădăcineze gânduri împotriva celor de lângă noi! Gânduri de judecată, de pizmă, de invidie, de mândrie și de slavă deșartă! Pentru că, dacă acestea se «cuibăresc» în inima noastră, se răsfrâng împotriva celor de lângă noi și, bineînțeles că noi ne vom păgubi și vom sărăci amarnic! Dumnezeu ne dăruiește în sufletul nostru, după măsura în care îi iubim pe cei de lângă noi! Căci, dacă nu iubim pe fratele nostru, nici Dumnezeu nu revarsă asupra noastră milostivirea și bunătatea Sa, și nici nu se află în sufletul nostru! Cum spuneam, dacă nu-l iubim pe cel de lângă noi și nu-l iertăm, și nu-l ajutăm, ba, dimpotrivă, îi vrem răul, nici Dumnezeu nu se uită asupra noastră și nici nu primește niciodată jertfa noastră”, a conchis în cadrul unui demers logic ireproșabil Mitropolitul Olteniei!

“Mesajul pe care Domnul îl arată: «Mergi și fă și tu la fel»!”
Cu minuțiozitatea-i de bijutier al cuvântului măiestrit, Chiriarhul bisericilor din Oltenia a apreciat că dacă omul rabdă ispita, dacă lupți împotriva gândului rău, dacă te împotrivești la tot ceea ce vine din afară, gânduri de mânie, de iuțime, de răzvrătire și de răzbunare, atunci, respingând această ispită, crești și te înzdrăvenești, te întărești împotriva celui rău! Și, evident, că sfinții sunt aceia care au fost cei mai atacați de săgețile diavolului, așa cum spune rugăciunea: «săgețile vrăjmașului, cele aprinse, împotriva noastră!». Prin urmare, dacă le respingi pe acestea și te întărești cu sfânta rugăciune, Îl poți ruga pe Milostivul Dumnezeu să te izbăvească de păcat, iar în acest fel, bineînțeles că ajungi, într-adevăr, să fii cel care iubești pe aproapele ca pe tine însuți, ceea ce înseamnă că Evanghelia Duminicii a 25-a după Rusalii, deoarece faptul că este atât învățătură, l-am cât și mesaj! Că este învățătură, văzut parcurgând etapă cu etapă viața pământească a Mântuitorului Hristos și răspunsurile învățătorului de lege, iar în final, după ce a prezentat o istorie cu tâlc, putem spune că “Mântuitorul Hristos concluzionează, fără să mai dea vreo explicație! Ne-am fi așteptat, ca și la alte parabole, să primim o indicație, cam ce-a însemnat pilda aceasta, dar, acum, nici nu mai avem nevoie să-l întrebăm pe Domnul, cine este aproapele, cine este cel căzut între tâlhari, pentru că știm din cele spuse de către învățătorul de lege, în mesajul pe care Domnul îl arată: «Mergi și fă și tu la fel!”», ceea ce oferă cheia înțelegerii depline a unei pilde minunate în toate privințele.

Fotografie0923_001“Să ne iertăm unii pe alții, să ne îngăduim mai mult, să fim mai «zăbavnici» la răutate”
În încheierea cuvântului de învățătură, Mitropolitul nostru drag, care mâine trăiește o zi aniversară, a ținut să arate că în viața cea de toate zilele e întotdeauna bine: “Să ne iertăm unii pe alții, să ne îngăduim mai mult, să fim mai «zăbavnici» la răutate, la mânie, să nu ne pornim chiar așa de iute, dintr-odată, că poate n-avem dreptate! Poate că am exagerat, poate că ne-am pripit! Să mai stăm puțin, să nu ne scape gura, atunci când ne-am mâniat și când satana «a înfipt sulița» în inima noastră! Că dacă ne dăm drumul, drăcuim, dacă ne dăm drumul, înjurăm, dacă ne dăm drumul, urâm pe aproapele nostru! Dacă nu putem să facem ceva pentru cel de lângă noi, fie că nu vrea, fie că posibilitățile noastre sunt limitate, cel puțin, să ne rugăm pentru el! Să ne rugăm pentru toți, ca Dumnezeu să ne dea înțelepciune, luminare de minte, ca ea să nu mai facă rău, sănătate, și iată, prin urmare, cum Dumnezeu face ca bunătatea și dragostea lui să existe în sufletul nostru, în biserica noastră și în lumea aceasta! Fie ca Milostivul Dumnezeu să ne ajute ca să-i iubim pe toți, să-i iertăm pe toți, mai ales că de mâine(n.n. astăzi) începem Postul Crăciunului și avem nevoie de această iertare, ca să ducem postul în curățenie, în dragoste de Dumnezeu, în sârguință și în paza minții! Să nu uităm, paza minții, pentru că acolo dă atac vrăjmașul, ca să cucerească «vârful», «cetatea» noastră, adică, mintea! Așadar, păzind mintea curată, să ne ajute Bunul Dumnezeu să facem sălaș de Crăciun, pentru Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Amin”!
Mitropolitul Olteniei, împreună cu soborul de preoți și diaconi, a oficiat, după aceea, slujba de sfințire a clopotniței Bisericii din Parohia Bâltișoara.
Profesor, Vasile Gogonea

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

ECO JURNAL