Cultura

Sfântă Liturghie Arhierească la Mănăstirea «Vișina», Protopopiatul Tg. Jiu-Nord, Județul Gorj

21 martie 2017, 00:00 | 0 comentarii  |  508 vizualizari
slujba visina (1)

În Duminica a treia a Postului Paștilor(19 martie 2017), Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, ajutat de către Preacuviosul Părinte Arhimandrit, Ioachim Pârvulescu, Starețul Mănăstirii Lainici și de către Preacuviosul Părinte Stareț, Irodion, împreună cu un ales sobor de preoți și diaconi, în prezența credincioșilor sosiți din Oltenia și din Hunedoara, a săvârşit Sfânta Liturghie la Mănăstirea «Vișina», din Orașul Bumbești-Jiu, Protopopiatul Târgu-Jiu Nord. Acordurile la strană au fost susținute de către Grupul psaltic al Catedralei Mitropolitane «Sfântul Mare Mucenic Dimitrie» din Craiova. În cadrul Sfintei Liturghii, printr-o slujbă de preaslăvire a Lui Dumnezeu, cu acest prilej, ipodiaconul Constantin Stoenoiu a fost hirotesit diacon pe seama Parohiei Rovinari 1, Județul Gorj.

“Prin post și rugăciune, noi înfrânăm toate pornirile sufletului și ale trupului”
În cuvântul său de o aleasă învățătură duhovnicească, rostit la sfârșitul Sfintei Liturghii, Chiriarhul bisericilor de mănăstire și al bisericilor de parohie din Oltenia a pornit de la ideea că Duminica a treia din Postul Mare, care este considerată a Sfintei Cruci, ne ajută ca să putem să cinstim Sfânta Cruce a Domnului, având în vedere că Postul cel Mare înseamnă o refacere a legăturii noastre cu Dumnezeu, o îndreptare a noastră spre raiul pe care strămoșul nostru Adam l-a pierdut prin neascultare. De la începutul postului și până în această Duminică, noi am parcurs jumătate din călătoria noastră spre Sfânta Înviere, și iată că la mijlocul acestui drum se află Sfânta Cruce a Domnului, a vieții, spre care noi cutezăm a privi, fiindcă pe ea S-a răstignit Mântuitorul nostru Iisus Hristos. De aceea: “Evanghelia de astăzi ne lămurește prin glasul Domnului: «Cel ce voiește să vină după mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-mi urmeze mie»! Postul și rugăciunea sunt cele două «aripi» ale noastre cu care zburăm la ceruri. Mântuitorul Hristos le arată Sfinților Apostoli ca fiind armele împotriva diavolului. Acest soi de draci nu ies decât prin post și rugăciune, spunea Domnul, atunci când a vindecat pe fiul bolnav de epilepsie. Avea în el un duh necurat ce-l arunca în apă și în foc. Postul și rugăciunea sunt date spre folosul nostru, ca prin ele, noi să ne curățim sufletul și trupul nostru de toată întinăciunea, să pregătim cămara vieții noastre, ca ea să fie vrednică să primească întrânsa pe Mirele ceresc, Mântuitorul nostru, Care întotdeauna dorește să vină și să se sălășluiască în noi și să ne curățească de toată întinăciunea. Prin post și rugăciune, noi înfrânăm toate pornirile sufletului și ale trupului”, a spus în continuare Arhieria Sa, tocmai pentru a reitera faptul că Mântuitorul nostru, Iisus Hristos este izvorul vieţii, Cel Care este Pomul vieții, Care este viața prin sine însăși, din care, dacă vom mânca și noi vom avea viață veșnică! Așadar, rugăciunea se așează alături de post, ca să consolideze, să întărească sufletul nostru! Cel care se roagă, cel care se îndreaptă cu mintea la Dumnezeu și se roagă, acela își desface toate capacitățile și toate aptitudinile sufletului său, toate «ferestrele» vieții sale, prin care Dumnezeu intră cu Lumina Sa dumnezeiască, luminează întunericul și strălucește toată existența Sa!

Semnatura eletronica CertDigital

“Dumnezeu este în sufletul și în trupul nostru, pentru că El este Creatorul nostru”
Referindu-se la Pericopa Evanghelică a Duminicii a treia din Post, Chiriarhul Mitropoliei din Oltenia le-a explicat cu elocinţă credincioșilor că atunci când Dumnezeu sălășluiește în om, îi întărește voința, slujba visina (2)înțelepciunea, și clarifică toată iubirea noastră. Se întâmplă aceasta, atunci când Domnul ne dă poruncă să ne iubim unii pe alții, iar prin aceasta, Dumnezeu ne și cere ca să-L iubim pe El din tot sufletul nostru, iar pe aproapele nostru, ca pe noi înșine, pentru că: “În post și rugăciune este prezent Dumnezeu! Și prezența Lui alungă teama și frica. În sufletul omului păcătos, nu se află Dumnezeu, pentru că voința și viața lui sunt subjugate de cel rău! În brațele satanei, omul nu mai este stăpân pe sufletul și nici pe trupul său! Cel rău îi întunecă atât de rău viața, încât ea devine o pregătire sau mai degrabă o anticameră a iadului! Iar, dacă cineva ar dori să se apropie de Dumnezeu, trebuie să-și ia crucea sa și să-I urmeze Mântuitorului Iisus Hristos. Deci, să scoatem răul din existența noastră și să spunem cuvintele din «Tatăl Nostru»: «Facă-se Voia Ta», iar dacă noi îi spunem Lui Dumnezeu: «Facă-se Voia Ta», Dumnezeu face această lucrare, această «operă» în interiorul nostru, pentru a dirija întreaga noastră existență spre lumină. Dumnezeu nu ne călăuzește niciodată spre altceva, decât spre iubirea celuilalt. Pentru că Mântuitorul Iisus Hristos ne-a spus: «Eu voi fi cu voi, până la sfârșitul veacurilor»! Deci, Dumnezeu e cu noi, iar, în mod normal, El este în sufletul și în trupul nostru, pentru că El este Creatorul nostru”, a ţinut să sublinieze cu atâta elocință Mitropolitul Olteniei, arătând și convingând auditoriul că Dumnezeu ne-a dat multe mijloace prin care să curățim sufletul nostru, ne-a dat postul, rugăciunea, spovedania, ne-a dat lacrimile, deci, ne-a dat atâtea lucruri după care noi să alergăm și în același timp să le însușim! Deci, cu cât stăm de vorbă mai mult cu Dumnezeu în rugăciune, cu atât mintea noastră se luminează și «haina» sufletului nostru se luminează! Spunem într-o cântare din Postul Mare: «Dă-mi mie haină luminoasă, Cel ce Te îmbraci cu Lumina, mult milostive, Iisuse Hristoase, Dumnezeule!». Deci, «haina luminoasă» este acea înfățișare a noastră, sufletească și trupească, pe care Dumnezeu o iubește! Pentru că «Inima înfrântă și smerită, Dumnezeu nu o va urgisi», ne spune psalmistul, iar noi rostim aceste cuvinte la Sfânta Liturghie și la noi acasă, în rugăciune.

“În postul acesta suntem în pelerinaj, în călătorie spre Sfânta Înviere”
În încheierea Sărbătorii Arhierești, prin alese cuvinte pilduitoare și pline înţelesuri complexe, Mitropolitul Olteniei a spus că întotdeauna, Crucea Domnului așezată la mijlocul postului este ținta spre care noi privim, este un «vârf» spre care noi alergăm, așa cum spune Sf. Apostol Pavel, «cu ochii ațintiți spre Crucea Lui Hristos, mergem înainte ca la asalt», ca să dobândim cununa cea nevestejită a slujba visina (5)Împărăției Cerurilor! În concluzie: “Osteneala noastră este pentru curățirea sufletului nostru, pentru înfrumusețarea vieții noastre, pentru ca să facem loc Lui Dumnezeu și gândurilor bune ale îngerului păzitor, cuvintelor dumnezeiești ale Scripturii în viața noastră. Cel care cugetă la învățăturile Domnului, acela are simțirea, are satisfacția că în gura lui este ca mierea Cuvântul Lui Dumnezeu! Este o dulceață negrăită, o bucurie fără margini, este o fericire pe care niciodată ochiul omenesc nu a putut s-o vadă și nici mintea omenească s-o înțeleagă! Așadar, în lumea aceasta, ca și în postul acesta, suntem în pelerinaj, în călătorie spre Sfânta Înviere! Parcurgem toți și toate acest drum! Cu toții suntem purtați de timp, indiferent dacă suntem credincioși sau necredincioși! Acest timp este al Lui Dumnezeu și nu se poate întrerupe! Nu poate să gândească cineva că rămâne pe loc, ci, merge înainte, așa cum vârsta nu se poate opri sau stopa! Cel care gândește că rămâne pe loc, acela se înșeală! Pentru că nu poate să fie vreo «frână» în acest parcurs al nostru spre Înviere! Deci, fericiți sunt aceia care iau în serios călătoria cu Mântuitorul Iisus Hristos, în timpul postului sau rugăciunii, căci, vor afla cu adevărat Învierea, Lumina cea neînserată a Împărăției Cerurilor! Legătura noastră cu strămoșul Adam se arată permanent în slujbele noastre, în viața noastră bisericească! Duminica Sfintei Cruci, așezată la mijlocul postului, ca o cumpănă a dreptății, care ne ajută ca să mergem mai departe, ca ajutați de puterea Sfintei Cruci a Mântuitorului Hristos să ajungem la Învierea Domnului! Să ne curățim viața cu multă silință, să-L rugăm pe milostivul Dumnezeu să ne ajute pe mai departe ca să ducem această osteneală a postului, iar cu Sfânta Cruce, care este «stindardul» prin care să ajungem a birui moartea, prin Învierea Mântuitorului Hristos, să biruim iadul și stricăciunea, ca să ajungem la renașterea noastră spirituală în Mântuitorul Hristos, Căruia I Se cuvine Slava, cinstea și închinăciunea, în vecii vecilor, Amin!”
Profesor Vasile GOGONEA

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

ECO JURNAL