Marți, 16 septembrie, Centrul Cultural „Constantin Brâncuși” din Tg.-Jiu a organizat, la Muzeul Satului de la Curtișoara, un reușit simpozion aniversar ce a marcat împlinirea a 125 de ani de la nașterea Arethiei Tătărescu. Președintă a Ligii Femeilor Române din Gorj și comanditară a Ansamblului sculptural pe care Constantin Brâncuși îl va realiza la Târgu-Jiu în anii 1937-1938, Arethia Tătărescu – „marea doamnă a Gorjului interbelic”, cum a fost numită – a jucat un rol important în viața socio-culturală a județului nostru. Comunicările prezentate de prof. dr. Zenovie Cârlugea, prof. dr. Ion Mocioi, prof. dr. Sorin Lory Buliga, prof. Gabriela Popescu au relevat aspecte din viața familiei Gheorghe și Arethia Tătărescu, îndeosebi contribuția pe care aceștia au avut-o la dezvoltarea socială, economică și culturală a Gorjului. În prezența unor invitați prezentați de Doru Strâmbulescu, directorul Centrului Cultural „C. Brâncuși”, și Adina Andrițoiu, consilier în cadrul respectivei instituții, au fost proiectate imagini și filme documentare, ce au venit să ilustreze perfect conținutul comunicărilor. Merită să amintim prezența unui numeros grup de elevi de la Colegiul „Mihai Viteazul” din Bumbești-Jiu, însoțit de prof. director Aurelia Luben, liceeni foarte interesați să afle cât mai multe despre împrejurările în care Titanul din Hobița Gorjului a edificat Trilogia sculpturală de la Târgu-Jiu.
Dăm curs, mai jos, unui profil așa-zis punctual al celei ce s-a identificat cu aspirațiile socio-umanitare și cultural-artistice ale gorjenilor.
ARETHIA TĂTĂRESCU (16 septembrie 1889 – 8 mai 1968)
• În 1916, Arethia Piteșteanu (Tătărescu) era comandantă în Cohorta de cercetași „Păstorul Bucur”, cea mai numeroasă formațiune de acest fel din București, din care a făcut parte și Ecaterina Teodoroiu, tinerele românce aducându-și cu prisosință contribuția în sprijinirea armatei române în timpul Primului Război Mondial.
• În 1921 înființează Liga Femeilor Române din Gorj, ca o filială a Ligii Femeilor Române din România, cu un comitet de conducere format din doamne și domnișoare. În 1929, acest comitet era format din: Arethia Tătărescu – prezidentă, Maria Schileru și Amalia Caribolu – vicepreședinte; Elena Coiculescu – casieră, Sabina Hasnaș, Aurica Frumușanu, Sevasta Vasilescu, Elena Vasilescu, Ecaterina Costescu.
• Înființează, la Tg.-Jiu, Atelierul de țesătorie al Ligii, instalat în noua clădire de pe Digul Jiului având ca model Cula din Groșerea (1926), în care s-au țesut covoare ce-au dus în lume faima artei tradiționale gorjenești (Berlin, Londra, New York, Paris).
• La 5 septembrie 1926, în clădirea Ligii, se inaugurează Muzeul Gorjului (1894), transferat acolo dintr-un spațiu impropriu, locație în care va rămâne până în 1954.
• Protecția și conservarea Peșterii Muierii de la Baia-de-Fier, „pusă la adăpost împotriva excursioniștilor grăbiți” (C.S. Nicolăescu-Plopșor).
• Atenție acordată, în 1934, vestigiilor Castrului roman de la Bumbești-Jiu, prin achiziționarea și împrejmuirea terenului în ideea „refacerii din temelii” a vechii fortificații romane.
• Restaurarea caselor Ecaterinei Teodoroiu din Vădeni (1938) și a lui Tudor Vladimirescu din Vladimirii Gorjului (1936), amenajarea lor muzeistică și transformarea în Case memoriale.
• Comanditară a Monumentului-sarcofag închinat Eroinei de la Jiu, operă a artistei Milița Petrașcu, ucenică a marelui Brâncuși, inaugurat la 8 septembrie 1935, în prezența Regelui Carol al II-lea, a diplomatului Nicolae Titulescu și Guvernului Gheorghe Tătărescu.
• Contribuția decisivă a Ligii, ce a luat „pe a sa răspundere” continuarea lucrărilor la Biserica «Sfinții Apostoli», târnosită la 7 noiembrie 1937 în prezența Patriarhului Miron Cristea și prim-ministrului Gh. Tătărescu. Invitat de onoare – sculptorul Constantin Brâncuși.
• Contactarea sculptorului Constantin Brâncuși (1935) în vederea ridicării unui Monument al Eroilor Gorjeni căzuți în Primul Război Mondial – susținere necondiționată a proiectului brâncușian și achitarea, din fondurile Ligii, a costurilor privind construcția Ansamblului sculptural de la Târgu-Jiu. Organizarea manifestării inaugurale din 27 octombrie 1938.
• Implicarea, alături de Gh. Tătărescu, în sprijinul acordat întreținerii sau ridicării de noi școli, biserici, așezăminte de sănătate, îndeosebi în Gorj.
• Inițierea și derularea, la Poiana, pe platoul din fața conacului, a unei ample și susținute acțiuni privind „căsătoriile religioase” a sute de cupluri ce trăiau „în afara legii creștinești”.
• Acțiuni caritabile față de familiile sărace, văduvele de război și orfani.
• Mare operă de asistență socială în cadrul Societății Ortodoxe a Femeilor Române a cărei președintă a fost aleasă la 3 noiembrie 1939.
• În calitate de președintă a Societății «Crucea Roșie» – Filiala Gorj a susținut acțiuni de amploare privind atât ajutorarea fraților basarabeni și bucovineni refugiați, cât mai ales pe soldații români aflați „pe zonă” sau în spitalele „de zonă” cu răniți și mutilați de război (1940-1947)
• La 13 septembrie 1936, în cadrul unei solemne festivități care a avut loc în Amfiteatrul Liceului „Tudor Vladimirescu”, Arethiei Tătărescu i se conferă Diploma de CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI TÂRGU-JIU”, pentru contribuţia deosebită pe tărâm social, cultural şi umanitar, titlu în premieră pentru „Orașul lui Brâncuși”.
A consemnat Zenovie CÂRLUGEA
