Universitatea «Constantin Brâncuși» din Târgu-Jiu, prin Institutul de Politici Publice, Administrație și Științele Educației, a organizat în ziua de 22 decembrie 2015 Simpozionul național: «ADEVĂR sau MANIPULARE? Decembrie 1989», ediția a II-a, care a reunit universitari, scriitori, participanți activi la evenimentele din decembrie 1989, reprezentanți ai mass-mediei și ai societății civile.
Simpozionul științific s-a desfășurat în Complexul Debarcader, str. Tineretului, nr.1 din Târgu-Jiu, avându-l ca moderator pe D-l prof. univ. dr. Adrian Gorun. Cu acest prilej au fost supuse dezbaterii următoarele teme: “Falsificatorii istoriei” (Marius Mioc, Timișoara), “Crimele revoluției. Sângeroasa diversiune a KGB” (ziaristul și scriitorul Grigore Cartianu, cel care a prezentat și lucrarea: “Cartea Revoluției”), “Procesul Ceaușeștilor” (General Dan Voinea), “Decembrie fierbinte, pe viu” (jurnalist, Laurențiu Ciocăzanu), “Probleme de legalitate și de legitimitate desprinse din Comunicatul către țară al CFSN – 22 decembrie 1989” (Prof. univ. dr. Adrian Gorun), “Un erou gorjean, Cătălin Haidău” (prof. Grigore Haidău), “Decembrie 1989, la Sibiu” (cercet. șt. Flavius Mărcău) și “Decembrie 1989, în Gorj”(conf. univ. dr. Gheorghe Caralicea-Mărculescu), iar în final, după o zi de dezbateri «maraton» au fost adresate întrebări care au conferit un farmec deosebit controverselor apărute, chiar dacă lucrările simpozionului s-au prelungit, în cele din urmă, până spre orele 18,30 seara!
Pentru a identifica fragmentele de adevăr din arsenalul manipulării grosiere
Prof. univ. dr. Adrian Gorun a prezentat o serie de reguli sau imperative privind maniera de abordare a problematicii dezbătute și a subliniat că simpozionul științific se înscrie în sfera cercetării ştiinţifice, nu a răfuielilor alimentate de prejudecăți, că acesta 
are un scop eminamente academic privitor la decelarea faptelor în succesiunea lor, pentru a identifica fragmentele de adevăr din arsenalul manipulării grosiere, prin raportarea la punctele de vedere expuse în legătură cu atâtea incertitudini despre evenimentele din decembrie 1989 și având ca finalitate restituirea ADEVĂRULUI prin recursul la istoria recentă. De aceea, în opinia vorbitorului, orice abordare a faptelor pornește de la premisa că în profunzimea sa, Comunicatul către ţară conţine un set de judecăţi normative, un set de norme imperative şi declarative care demonstrează că la 22 decembrie 1989 societatea românească acumulase o serie de nemulţumiri şi tensiuni, existând un amplu clivaj între grupul tot mai restrâns al celor aflaţi la putere, în frunte cu cuplul dictatorial, şi societate în ansamblul său. Tocmai în aceste condiții, nemulţumirile s-au extins, inclusiv la nivelul componentelor aparatului coercitiv/represiv, iar penuria alimentară, frigul, cultul personalităţii, sacrificiile de zi cu zi, au făcut ca «situaţia revoluţionară» să fie creată, fecunda contaminare pozitivă să se amplifice, societatea românească absorbind şocul schimbărilor produse în alte țări din vecinătate. Numai în aceste împrejurări, în diversele sale straturi, în decembrie 1989 societatea românească dobândeşte conştiinţa de sine a schimbării inevitabile, mai ales că Revoluţia «plutea în aer» și era nevoie doar de un pretext credibil, de «scânteia» care să declanşeze revolta populară. În expunerea sa, d-l Adrian Gorun a insistat asupra faptului că pentru a declara preluarea întregii puteri în stat de către Consiliul Frontului Salvării Naţionale, deci, nu de Frontul Salvării Naţionale, ci, de gruparea restrânsă, autoinstalată la cârma evenimentelor, au ieșit «în față» acei «emanaţi» reuniți într-o formă plastică a unui conclav de parveniți, preocupaţi de eliberarea unui spaţiu pe scena politică a cărui arhitectură se întemeia pe constituţia în vigoare. În concluzia sa, moderatorul simpozionului a opinat că dizolvarea, în baza prevederilor Constituției, a tuturor structurilor statului totalitar și proclamarea instituirii statului de drept a permis instalarea unui guvern provizoriu, cu mandat pentru organizarea alegerilor libere, constituit din personalități cu statut de elite intelectuale din țară sau aflate în exil, care să nu fi făcut parte din structurile partidului comunist sau ale statului totalitar, chiar dacă a devenit evident, încă din acele zile, că Generalul Victor Stănculescu “deține «cheia» seifurilor în care sunt ascunse multe secrete”!
“Până la 22 decembrie a fost revoluție, iar după 22 decembrie 1989 a fost contrarevoluție”
Domnul Marius Mioc, participant la evenimentele de la Timișoara, a relevat faptul că în fervoarea lor cunoscută, “numai «răspândacii» au fost falsificatorii istoriei”, că teoria lui Ceaușescu despre «agenturili străine» a fost preluată și după 1989, iar afirmațiile despre implicarea străină în evenimentele de la Timișoara, din decembrie 1989, sunt menite să ascundă cruzimea reprimării de către armată a protestelor de stradă. Ziaristul și scriitorul Grigore Cartianu, gorjean de-al nostru, a spus printre
altele: “Vin în fața dumneavoastră cu cărți despre evenimentele din decembrie 1989 și pot spune că nu avem, încă, răspunsuri concludente la multe întrebări. Pe mine mă înduioșează și mă deprimă intenția unora de a scoate din ecuație intervenția străină, mai ales că atunci, în 1989, era greu să decelezi între mistificare și adevăr. Sunt diversiuni care fac parte din arsenalul serviciilor secrete! Exista un plan al Moscovei de a-l elimina pe Ceaușescu de la putere! Lui Ceaușescu îi era frică de ruși! Înclin să cred că până la 22 decembrie a fost revoluție, iar după 22 decembrie 1989 a fost contrarevoluție”, a concluzionat Grigore Cartianu, cu precizarea că în opinia domniei sale, terorismul de stat s-a manifestat mai ales…prin televiziune!
La Târgoviște “a fost sacrificat un comunist, pentru comunism”
Domnul General, Dan Voinea a subliniat importanța responsabilității juridice pentru victimele din 1989, arătând că adevărul despre 1989 este conturat în modul cum a fost prezentat la televizor (sic??), deoarece nu există incertitudini privitoare la criminali. Numai că “ei sunt criminali de sistem, nu de drept comun, iar cei care au tras și au ucis la ordin au fost militari din armata română! De aceea, putem spune că nu a existat un dușman extern care să fi atacat România și nu există victimă pentru care să nu avem o explicație privitoare la ceea ce i s-a întâmplat”, a apreciat vorbitorul!
Pornind de la ideea că la Târgoviște “a fost sacrificat un comunist, pentru comunism”, distinsul invitat a ținut să arate că, ulterior, economia României a fost «confiscată» de către activiștii de partid, aceasta constituind o activitate înfracțională deschisă chiar de Ion Iliescu! În încheierea primei părți a simpozionului, publicistul gorjean, Laurențiu Ciocăzanu, a apreciat că trebuie scris «1989 – Adevăr sau manipulare» cu semnul exclamării (!!), nu cu semnul întrebării, mai ales că unii vinovați pentru crime sunt de multe ori tentați să apară în lume cu «o față umană», iar pentru noi, după 26 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, contează faptul că au murit atâția oameni nevinovați, iar cineva trebuie să plătească! În opinia sa, dezinformarea masivă a fost după 22 decembrie 89, dar se continuă și azi! (VA URMA)
Profesor, Vasile GOGONEA
